ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Arta între particular şi general

On August 01, 2016, in Leadership XS-Analytics, by Neculai Fantanaru

Învaţă să vezi cu ochiul minţii, privind întotdeauna „din spate” ceea ce se află „în faţă”.

Câmpurile vizuale ale ochilor iepurelui se întretaie după ceafă. Iepurele vede în spatele său. Are în faţa sa un fragment de spaţiu invizibil. El nu vede lumea ca noi. Pe când oaia are ochii dispuşi astfel încât câmpurile sale vizuale nu converg. Ea vede două lumi, una dreaptă şi altă stângă, care nu coincid niciodată.

Un fel deosebit de a vedea atrage după sine şi rezultate diferite în privinţa imaginii vizuale. Fără a mai vorbi despre transformarea acestei percepţii într-un mod de a vedea, apoi într-un punct de vedere, când la iepure şi oaie ne ridicăm la om şi la ambianţa factorilor sociali care, în cele din urmă, duc la o concepţie asupra lumii.

Cum este aşezat ochiul - ochiul minţii în cazul nostru? Cum priveşte acest ochi? Cum vede acest ochi? Acest ochi care nu este ochiul oricui… *

Leadership: Te adaptezi la un mod de a vedea care să ducă la constituirea unei noi concepţii asupra lumii, revoluţionând percepţia raportului dintre particular și general?

Regulile leadershipului, asemenea regulilor artei care precizează faptul că nu poţi să generezi iluzii fără surprinzi și adevărul crud al realităţii, se sprijină pe eficiența productivă a conştiinţei, a intelectului, a simţului vizual și a câmpului de percepţie. Acestea contribuie nu doar la reorientarea gândirii, ci mai cu seamă la conturarea unei perspective mai largi, mai bogate, mai detaliate asupra unor zone mai greu de investigat.

O asemenea zonă greu de investigat, pe care o voi numi „zona de editare”, cuprinde o imagine dominantă care trebuie rotită dintr-o poziție în alta până când capătă un sens neaşteptat, un orizont mai larg şi un rol de reprezentare a unei realităţi formalizate ideologic sau concepţional.

În creşterea continuă a performanţelor de lider, cerând o profundă analiză a imaginii vizuale al ansamblului de forme, lucruri, fenomene, entităţi autonome, cărora le atribuim caracteristici ce ni se pare că ne aparţin cu adevărat, trebuie să evaluăm totul cu ajutorul „ochiului minţii” într-un câmp mai extins al realităţii.

Cu ochiul minţii poţi să privești întotdeauna „din spate” ceea ce se află „în faţă”. După cum orbul își formează o imagine a lucrurilor cu ajutorul pipăitului, tot astfel artistul își formează o imagine a realităţii, în parte intuitivă, „prin ceea ce reuşeşte să nu trăiască şi, netrăind, să creeze.”

Deci, nu ne referim la procesul de a vedea numai ceea ce stă deschis în faţa ochilor, ci mai cu seamă la procesul de a vedea dincolo ceea ce percepem în mod obișnuit, care ne lipsește din arsenalul inspiraţional. Un artist transformă observațiile concrete și imediate în idei care modelează gândirea axată pe alternanţa dintre ceea ce se vede și ce nu.

Orice lider, la fel ca orice artist care vrea să se întreacă pe sine modificându-şi proiecţia conştiinţei și a realităţii asupra evoluţiei viitoare, își îmbunătăţeşte modalitatea de a vedea două lumi: una dreaptă şi altă stângă, care nu coincid niciodată.

Imaginile cele mai reprezentative trecute prin filtrul gândirii, deci cele modificate cu ochiul minţii, sunt mărturia neobositelor strădanii de a înţelege şi a exprima rezultatele unei sinteze unice, calităţile ascunse ale unei realităţi în care nu există nici cauză, nici efect, ci doar o expresie a raportului dintre particular și general.

Particularul, existând separat de ceea ce realitatea a dat naștere, este o relație de cauzalitate între lucruri, fenomene, entităţi autonome, a căror formă unică poate lua oricând locul ideii. Totodată, particularul poate fi expresia cea mai profundă a unităţii contrariilor, atestând apartenența individului la o aspirație de explorare mai largă a realităţii.

Pe când generalul este lipsa de „critică” sau lipsa de replică la adresa particularului, ce nu poate aduce într‑adevăr nimic nou. Generalul nu poate da câștig de cauză, decât extrem de rar, orientării previzionare și consecinţionale pentru desemnarea unei dimensiuni noi a cunoaşterii care să ducă la constituirea unei noi concepţii asupra lumii.

Arta între particular şi general se adresează indivizilor care, cu ajutorul ochiului minţii, reuşesc să contureze imagini mai detaliate asupra unor perspective greu de imaginat, greu de fundamentat într-o ipoteză științifică unitară.



* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Nu este îngăduit să atingi spiritele
  2. Iartă-mă și primește-mă la tine !
  3. O introducere in inefabilul lui Adrian
  4. Marile întrebări ale leadershipului

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us