ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Artistul și triumful artei sale

On Mai 06, 2017, in Leadership eX-Elite, by Neculai Fantanaru

Asumă-ţi fidelitatea faţă de ceea ce se câștigă prin inspiraţie atunci când te vezi doar tu accentuat de sentimentul sublimului şi restul nu se mai vede.

Lucrurile înnebuniseră cu totul, o luaseră complet razna ca într-o pictură îndrăzneaţă a unui artist neînţeles care începea de la câţiva stropi de inspiraţie. Aş fi vrut să le prind într-o anumită ordine, într-o imagine de-o secundă căreia să-i modific parametrii înainte să se creeze variaţii prea mari între determinările de ordin exterior. Dar nu reușeam să apuc nicidecum linia de final a normalităţii.

Deoarece eu însumi, surprins în val-vârtejul rătăcirii, în faţa celor mai fantastice teoreme ale chimiei, de care în mod normal nu sunt sigur că le puteam suporta, eram cel care picta lumea cum doreşte, limitat de prilejul de a medita asupra propriei supravieţuiri. Aici se potrivea o replică interesantă dintr-un roman scris de John Fowles: „Când naraţiunea se bazează pe șanse ratate, poți să fii sigur că iese un scenariu prost”.

Constrâns de împrejurările nefaste, am început să folosesc imaginaţia prin prisma legăturii cu realitatea obiectivă, tot aşa cum artistul uită să privească în altă parte decât în ochii modelului pe care-l desenează, prinzând imediat linia unei culmi secundare care se forma spre dreapta unei interogări "multi_match" ca să explorez alte căutări similare unui "output" al unui model de referinţă.

Nevoia găsirii unui pattern comun între virus şi sistemul imunitar al organismului, de unde reieşea splendoarea unei arte care merita o cunoaştere aprofundată, un lemn în focul care luminează întunericul, mă obliga la trasarea unei analogii între evenimente aparent irelevante şi presupuneri ale căror realizări nu păreau imposibile. Ca să reuşesc o victorie chinuită în faţa ştiinţei trebuia să merg, în multe privinţe, împotriva căutărilor în domeniul individualului.

Leadership: Îţi transformi capacităţile și condiţiile de evoluţie în premizele unei arte care se depărtează treptat de scopul creatorului ei?

Statusul pe care îl completezi atunci când serveşti ca simbol al fiinţei care aspiră să-şi depăşească condiţia de a vedea lumea într-un anumit fel, confruntându-te cu provocarea numită „Stay Alive”, este uneori o deformare a imaginii despre lume pe care o ai în conștiința ta. 

Să ai astfel acces la valorile care te ghidează în viață, precum credința, libertatea individuală sau curajul acțiunii, înseamnă uneori să recurgi la accentuarea excesivă a unor trăsături care fie alunecă în sublim, fie se reflectă cu semn schimbat – în ridicol.

Poți ajunge, de exemplu, să iei în considerare imaginea de înaltă definiţie, de tipul „go forward” pe care te grăbeşti într-un prim moment al receptării să o identifici drept reprezentativă. Aici trăsăturile imaginii indică o culoare deschisă, partea lăuntrica a persoanei, precum conştiinţa, compromisul și cunoaşterea. Sau, din contra, poți ajunge să iei în considerare o imagine mai blurred care are pronunţare spre niște trăsături cu expresivitate psihologică maximă, precum introversiunea, depresia, ostilitatea.

Când ești artist te confrunți nu doar cu şevaletul și emoţiile, ci cu povestea unui visător care numai imaginându-şi cea mai urâtă lume posibilă va putea face din ea una mai bună.

În operele sale, Rembrandt nu descria natura, ci lumea lăuntrică a omului. El psihologiza modelul, descoperind în trăsăturile chipului său profunzimea în care el singur s-a încumetat să privească. Iată ce înseamnă să-ți fixezi atenția într-o oglindă din care te privește propria-ți imagine ca dintr-un univers alternativ, și să-ți măsori identitatea în funcție de ceea ce chipul vrea și ceea ce numai chipul știe, toate pornite dintr-un act atât instinctual cât și intuitiv.

A-ţi transforma capacităţile și condiţiile de evoluţie în premizele unei arte care se depărtează treptat de scopul creatorului ei, înseamnă să-ți foloseşti imaginaţia numai prin prisma legăturii cu realitatea obiectivă și să pierzi din vedere acea reflecţie a oglinzii care ești tu, cu caracterul și trăsăturile tale.

Artiştii cei mai buni se consideră proiecţia unei imagini în oglindă: mai întâi sunt impresionaţi de ceea de văd, invadaţi de un întreg simţământ de unicitate, apoi simt că trebuie să păstreze un moment de solemnitate. În tot acest timp în mintea lor se cuibăreşte o formă a puterii personale care devine reală pe măsură ce relaţia cu Sieşi devine mai pregnantă.

Artistul și triumful artei sale sunt două feţe ale unei oglinzi care te ameţeşte puțin.

În leadership ai obligaţia de a fi mai mult decât ceea ce crezi că ești. Înseamnă să-ți asumi fidelitatea faţă de ceea ce se câștigă prin inspiraţie atunci când te vezi doar tu accentuat de sentimentul sublimului şi restul nu se mai vede.



* Notă: World War Z

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Nu este ingaduit sa atingi spiritele
  2. Iartă-mă şi primeşte-mă la tine !
  3. O introducere in inefabilul lui Adrian
  4. Marile intrebari ale leadershipului

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us