ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Un paradis pentru Mathilda

On Ianuarie 20, 2012, in Hr - Resurse umane, by Neculai Fantanaru

Pune-ţi în valoare resursele pentru a evolua, fără să îţi pierzi puterea de a fi stăpânul propriilor tale emoţii şi trăiri.

În filmul “Leon: The Professional (1994)”, micuţa Mathilda, în vârstă de numai 12 ani, se împrieteneşte cu Leon, asasinul. La insistenţele ei, el o învaţă arta de a ucide şi de a fi “profesionist”. Astfel ea intră în acea lume nouă a armelor şi a asasinatelor. O apucă pe drumul fără întoarcere spre “sublimul paradis” al lumii interlope - căzând în “plăcerea” veşnică de a ucide şi de a face bani grei din asta.

Pentru prima oară începe să se întrevadă adâncul prăpastiei în care era împinsă. Viaţa pe care o ducea semăna tot mai mult cu a unui proscris. Nu ieşea din casă decât înarmată. Această fiinţă neliniştită, blajină şi prietenoasă, în loc să vegheze fără încetare asupra ei, luase chipul unui asasin îmbrăţişând această meserie cu nepăsarea celui care nu cunoaşte pericolul sau îl dispreţuieşte.

La un moment dat Mathilda porneşte singură să-şi facă dreptate, să-l ucidă pe acel poliţist corupt care îi ucisese familia. Dar se loveşte de realitate. Cade în capcana întinsă cu abilitate de victima ei,  fiind la un pas de moarte. Scapă ca prin minune datorită intervenţiei de ultim moment al lui Leon.

Duci o viaţă de prizonier?

Mathilda o apucase pe un drum greşit, pe care voia să meargă împreună cu cineva care îi putea asigura un viitor mai bun. Însă ea nu cunoştea cu adevărat lumea crimei în care se învârtea şi în care încerca să se integreze. Voia să practice o meserie datorită căreia nu putea învăţa să trăiască, ci să moară. Nu ştia ce viaţă de prizonier este o asemenea existenţă.

Ea nu era stăpâna propriei sale vieţi, ci se supunea unei realităţi conduse de oameni meschini, învinsă la rândul ei de propriile ei gânduri de răzbunare. Fără îndoială cunoştea o felie destul de subţire a umanităţii şi a celor mai înalte idealuri ale ei. Asta din cauză că nimeni nu îi oferise înţelegere, protecţie, iubire şi bunătate într-un mod necondiţionat - nu cunoscuse compasiunea, înţelegerea, iertarea. Toate acestea i-ar fi ridicat moralul. I-ar fi îmbunătăţit imaginea despre sine. I-ar fi revigorat mintea, viaţa. I-ar fi înălţat aşteptările.

Mathilda a adăugat semnificaţie existenţei sale abia atunci când s-a izbit de realitate, atunci când a fost la un pas de moarte, abia atunci când Leon a fost ucis.

Leadership: Îţi simplifici conştiinţa sau ţi-o îngreunezi în momentul aplicării a ceea ce ştii despre tine?

Leadershipul de calitate începe să prindă contur odată cu îmbunătăţirea imaginii despre tine şi despre lumea din jur. Iar îmbunătăţirea imaginii personale nu se poate realiza când refuzi să aderi la acele convingeri şi preferinţe sănătoase pe care credinţa adevărată şi simţămintele tale cele mai profunde ţi le dictează neîncetat.

Alături de "ieftinătatea" realităţii omului, induse de evoluţia precară a conştiinţei sale, e necesar să avem în vedere şi o altă notă specifică proprietăţilor din sistemul leadershipului - variabilitatea - cu respectarea condiţiilor prevăzute de apariţia unor noi forme de organizare a vieţii, dar şi noi forme de putere. Cum ar fi puterea de a-ţi lumina propria viaţă, dând naştere la propria-i fericire şi satisfacţie. Variabilitatea este acea capacitate a omului de a se diferenţia de tot ceea ce-l înrobeşte, printr-un ansamblu de procese de prelucrare a realităţii.

Leadershipul este conceput să servească şi să placă pentru orice perioadă a vieţii, căreia un rol important îi revine sensul pe care îl dă omul eforturilor sale de a-şi produce mai multă bucurie, fără a metamorfoza realul. Dacă într-o bună zi nu va mai plăcea această existenţă bazată pe sensul atribuit propriului "conţinut", omul are libertatea să-şi conceapă altă formă de putere, cum ar fi puterea de a accepta ceea ce nu se poate schimba. Îmbunătăţind eventual şi dimensiunea propriului sine, prin studiul puterilor sale, în contextul activităţilor ce urmează a fi efectuate.

Aşa cum chimistul simplifică nenumăratele combinaţii ale naturii scoţând în evidenţă elementele care o compun - tot aşa şi tu trebuie să-ţi simplifici conştiinţa şi nu să ţi-o îngreunezi, scoţând în evidenţă elementele tale bune care îţi compun caracterul.

Pentru ca conştiinţa ta să se trezească pe deplin, trebuie să-ţi obligi psihicul într-un fel sau altul să stea în contact cu stimulii noi o mai lungă perioadă de timp – aceşti stimuli noi fiind activaţi prin contactul cu o realitate benefică, care să nu te marcheze în mod negativ – acea realitate a inimii tale, a părţilor tale bune pe care deseori nu le iei în considerare.

Lasă latura bună din tine să asculte şi să judece argumentele relevante şi corecte care îţi susţin hotărârea de a nu te îndepărta de la valoarea ta morală, şi împiedic-o să ia în seamă calificativele negative pe care sentimentele de vină ţi le atribuie. Fii întotdeauna mândru de a fi tu însuţi, fii conştient de ceea ce ştii, de ceea ce eşti, de ceea ce simţi, de ceea ce gândeşti, chiar şi atunci când eşti înconjurat de un mediu străin şi negativ.

Leadership: Ai puterea să te ridici deasupra propriilor tale "intoxicări"?

Cineva spunea că dintre aptitudinile cu care ne-a înzestrat natura, prima este forţa raţiunii, care ne înalţă deasupra propriilor noastre patimi şi slăbiciuni şi care ne face să ne cârmuim chiar şi calităţile, talentele şi virtuţile.

A încerca din răsputeri să te ridici deasupra propriilor "intoxicări" cu gânduri şi emoţii negative, a încerca să fii mai bun, mai blând, mai corect, mai curajos – ca într-un final să constaţi adevărul despre propriile tale sentimente – îţi va determina atitudinea, comportamentul, şi îţi va amplifica potenţialul pozitiv al conştiinţei tale.

Un paradis pentru Mathilda scoate în evidenţă vulnerabilitatea propriei tale fiinţei, a propriei tale lumi de gânduri, dorinţe, sentimente şi realităţi false în care alegi să trăieşti.

Ca şi lider eşti ceea ce ai vrut să fii, adică propria ta “creaţie”. Această creaţie depinde de educaţie, cultură, mediul de dezvoltare a conştiinţei, de capacitatea de a te încadra şi adapta la realitatea obiectivă de zi cu zi, de voinţa proprie de a opta şi de a te orienta spre un pozitivism constructiv. A-ţi crea un fals paradis este ceva periculos – atât pentru tine, cât şi pentru societate - care în cele din urmă te va împinge la marginile ei.

Tu ştii încotro te îndrepţi? Te dai bătut şi admiţi să te încadrezi în limitele unui mediu defavorizant? Atitudinea te face să nu te descurci cum trebuie când viaţa îţi ridică oprelişti? Cât de mare este forţa raţiunii tale? Poţi să te înalţi deasupra propriilor patimi şi slăbiciuni? Ai curajul să stai faţă în faţă cu adevărul despre tine? Ce oglindeşte acest adevăr?

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us