Optimizează-ţi contribuţia la crearea unor noi modele de inspiraţie, pentru a contura într-un mod realist dimensiunea personalităţii pe care eşti dispus să o arăţi lumii.
În ianuarie 1941, Serghei Eisenstein aşterne pe hârtie câteva desene: viziuni proprii ale unor figuri mitologice. Avem în faţă patru desene din aceeaşi serie: Apollo, Dionysos, Poseidon şi un faun. Fiecare personaj tine în mână ceva: o şopârlă, un tirs, o sirenă, un flaut. Caracteristic este lirismul viziunii artistului, diafanul figurilor surprinse pe hârtie. Sunt patru trupuri de adolescenţi (până şi Poseidon are un trup adolescentin şi doar barbă, dar şi aceasta colorată, îi marchează prezenţa), patru figuri de o insolită transparenţă, una melancolică, alta candidă, o a treia ironic-meditativă... Sirena din mâinile candidului Poseidon, are înfăţişare de târfă rea, în timp ce şopârla preia în liniile corpului ei elegant-graţioase pe cele ale lui Apollo care o ţine în palmă.
O lume legendară, dezbrăcată de mister şi de orice urmă de forţă sau brutalitate, dominată de aerul pur, transparent pe care îl au personajele. Desenele poartă dată de 25 ianuarie. Următoarea zi, Eisenstein schiţează primele rânduri ale celebrului său scenariu de film "Ivan cel Groaznic". Acel măreţ Ivan care, ca şi operele anterioare, este atât de violent colorat de cruzime. *
Leadership: Forţa prezentă şi viitoare a creaţiei tale stă în caracterul ei de reversibilitate, luând în considerare prezenţa totală şi desăvârşită a unui personaj care se include ca un protagonist omniprezent într-o temă majoră?
Forţa prezentă şi mai ales viitoare a unei creaţii, de care omul se poate servi în scopul implementării unor puncte de vedere asupra unui anumit subiect, stă în caracterul ei de reversibilitate. Adică, regizorul poate combina mai multe figuri, situaţii, viziuni, decoruri, scene, toate reunite într-un tot unitar, şi promovate mereu altă formă, astfel încât mesajul transmis să fie înţeles doar de către cei care deţin calitatea de a fi un catalizator pentru schimbare.
Nimic nu se pierde, totul se transformă, combinându-se în sensuri diferite, mai ales în ceea ce priveşte alegerea, probarea şi dimensionarea tuturor componentelor constitutive ale procesului de creaţie. Totul revine şi reinterpretează într-un context schimbător, căpătând relevanţă îndată ce se nasc noi modele de reprezentare a identităţii cu ajutorul unor adăugiri de ordin perceptual şi conceptual.
Dar să nu uităm că aceste transformări de sine, de imagine, de identitate, pot servi ca instrumente de măsurare ale sensibilităţii şi fineţii avansate, în continua înnoire a formelor de exprimare şi de autonomie, permiţând detectarea unor fenomene stilistice foarte variate. Pe care aprecierea şi valorificarea experienţei în munca cu sinele superior le resimte în mod susţinut.
Creaţia remarcabilă a unui regizor rezidă din viziunea cu care plăsmuieşte un personaj ale cărui fapte şi trăsături produc ecouri în prezentul unei conştiinţe dispusă să-şi regândească sensul vieţii.
Un aspect revelator al programului „ fii exact aşa cum îţi cere nevoia de transformare ” este, de pildă, felul în care comunici cu ceea ce este dincolo de tine. În apropierea unei lumi inundate de noi simţiri şi reprezentaţiuni. Cu toate nuanţele, vibraţiunile, în care răsună în mod diferit chemările unei noi realităţi. Astfel, se poate recepţiona ecoul pretenţiilor de a institui un fel de supremaţie a raţiunii prin intermediul unor actualizări identitare care au impact asupra modului în care îţi proiectezi „îmbunătăţirile” asupra competenţelor tale de iniţiator al ineditului.
Inspiraţia se produce odată cu încercarea de reorientare a propriei deveniri prin intermediul unei creaţii care are ca bază de susţinere dimensiunea personalităţii pe care eşti dispus să o arăţi lumii. Cine demonstrează o stăpânire perfectă a metodei de a se actualiza prin resemnificare, adică prin referiri pertinente la alte identităţi, în problema de mare relevanţă a produsului finit – o nouă reprezentare a omului despre el însuşi, poate oricând să-şi demonstreze superioritatea în susţinerea unor noi modele de leadership.
Un protagonist omniprezent într-o temă majoră este un caracter complex, puternic, definit din mai multe perspective, dar în aşa fel încât să valideze statutul de "exemplu al unei realităţi care niciodată nu se va şterge din memoria lumii."
Tema majoră a unei creaţii care face cinste leadershipului este acceptarea unui destin de personaj scris cu ajutorul unei comparaţii între ceea ce ţi se întâmplă şi ceea ce eşti dispus să schimbi la realitate ca să dai un sens nou vieţii.
Lirismul viziunii artistului evidenţiază legătura dintre modelele de inspiraţie alese şi aspectele personalităţii tale, pe care eşti dispus să le arăţi lumii pentru a te putea face înţeles într-un alt sens decât cel comun, obişnuit. Reprezintă conţinutul a ceea ce încerci să comunici şi să induci prin intermediul inspiraţiei, fără o îndrumare avizată ce poate avea efecte total opuse, spre a ajunge la acea perfecţiune a leadershipului de a te exprima şi de a-ţi plasa mesajele prin redefinirea propriei fiinţe, a propriei realităţi şi a propriei creativităţi.
* Notă: Ion Barna - Eisenstein , Editura Tineretului, 1966.