ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Profunzimea din universul existenţial al omului

On Iunie 27, 2012, in Leadership Impact, by Neculai Fantanaru

Modul în care înalţi omul sau îl cobori, depinde de felul în care realitatea exteriorizată este filtrată de conştiinţa ta.

Eram uimit cât de departe mă ducea drumul meu, întortocheat, dar creator, eliberator de orice fel de încătuşare, interpretabil prin procentul variabil dintre subiectivitate şi obiectivitate, dintre real şi ireal. Două constante a căror sursă de cunoaştere, pentru dezvoltarea mea de mai târziu, devenea tot mai obsesivă, tot mai tot mai amplă, tot mai pregnantă.

De parcă aş fi făcut o călătorie inter-dimensională, păşind într-un univers paralel, bazat pe cauză şi pe efect, din care numai ştiinţa, cuprinzătoare, ce depăşea posibilităţile fizice ale oricărui savant, mă putea ajuta să evadez. Să mă reîntorc, ca un fiu rătăcitor, încărcat de un “magnetism” puternic, la realitatea dură a vieţii, la mine însumi, la profunzimea fiinţei mele.

O lume aparte se fertiliza ca o energie potenţială, sub înrâurirea unor gânduri şi a unor simţăminte electrizante prin manifestările lor, impunând o anumită armonie, un anumit echilibru sufletului meu. Revelatoare şi transformatoare, ele se strecurau uşor, ca un abur lin, în ungherele cele mai ascunse ale conştiinţei mele, câştigând tot mai mult teren.

Leadership: Cauţi să demonstrezi posibilitatea trecerii din real în necunoscut, cu diverse nuanţări situaţionale, acoperind în parte mecanismele gândirii cu pericolul unor exagerări care aplatizează silenţios elementele separate ale fundalului pe care îţi plasezi imaginea?

Cele mai însemnate taine ale omului, ale simţămintelor condiţionate de situaţiile obiective, puteau fi percepute numai dacă atingeam acel înalt nivel de înţelegere a adevaratelor dimensiuni ale existenţei sale, acea putere înălţătoare a unei gândiri mistuite de marile întrebări ale universului.

Eram eu, cel care a fost schimbat. Omul perseverent care după lungi căutări şi multe eşecuri, după multe dispute interioare şi amare dezamăgiri, analize şi testări complexe, a reuşit să identifice elementul primordial care stătea la baza alchimiei, dar şi metoda care stătea la baza realizării iluziilor. Mă transformasem într-un magician? Fondatorul unei entităţi net superioare care putea influenţa cu uşurinţă existenţa umană? Găsisem eu oare acel “Lapis philosophorum”?

Totul fusese mărit, exagerat de o imaginaţie fecundă? mă întrebam nesigur, măsurând, ca un căutător de comori, importanţa descoperirii mele. În fond, eram doar eu şi cu mine însumi, magicianul şi omul, două extreme care deşi se manifestau concomitent, se excludeau reciproc. Războindu-mă cu aşteptarea, cu timpul, cu neliniştea, cu rutina, fără să umplu cu nimic golul acela din colţul mândriei mele de explorator. Era o lovitură de pedeapsă, une tentative de pénalité dată de destin pentru un “înapoi”, pentru regresul meu probabil?

Atât de imprevizibilă şi de pretenţioasă era magia.

Leadership: Te laşi prins de frumuseţea complexităţii fundalului pe care se desfăşoară experienţa suprarealistă pe care ai dobândit-o pentru a întreţine iluzia pe care nu o vezi?

Leadershipul are la bază o formulă, o filozofie simplă, forma cea mai cuprinzătoare a dezvoltării sale, acceptată de toţi liderii veritabili: “Modul în care înalţi omul sau îl cobori, depinde de felul în care realitatea exteriorizată este filtrată de conştiinţa ta”. Despre acest lucru am discutat pe larg la webinarul anterior.

Felul cum percepi realitatea determină felul cum îţi percepi imaginea. În consecinţă ar trebui să porneşti de la această premisă corectă, aceea că omul poate fi modelat, influenţat, dacă existenţa lui este amplasată sub înrâurirea unor gânduri şi a unor simţăminte “electrizante” care creează o nouă entitate de control: magia.

Ca să reuşeşti să identifici elementul primordial care stă la baza leadershipului, mai întâi găseşte factorul principal şi decisiv al înţelegerii magiei care uimeşte şi dă bine la imaginea de artist complex. Urmează drumul cunoaşterii bazată pe verosimil, justificând calitatea atribuită gândirii de a modifica profund situaţia cunoscută până la ea, valorile, atributele unei idei.

Urcă spre zona dominantă a caracterului omului, care adăposteşte cele mai însemnate taine ale fiinţei şi ale vieţii sale, printr-o celebrare a inexplicabilului. Examinează trăsăturile omului cu lupa puternică a propriilor tale virtuţi, cercetând până în străfundurile fiinţei sale, fiecare unghi, fiecare colţişor făcut din emoţii, impunând un anumit echilibru existenţei sale – aceasta fiind misiunea cea mai înaltă a liderului.

Şi acesta este, de fapt, indicatorul principal care trebuie luat în calcul. Cu înalta putere de concentrare a unui aeronaut, liderul veritabil scotoceşte cu atenţie toată “întinderea” naturii umane, toate regiunile raţiunii şi ale sentimentelor neexplorate de nimeni altcineva. Dar în acelaşi timp îşi subsumează magia clipei de a se recunoaşte în interiorul unei identităţi diferite, ilustrând profund spunerea faustică „Verweile doch !” (Clipă, rămâi !)

El ştie să profite, şi chiar să direcţioneze briza ce adie dinspre piscurile cele mai greu accesibile, mai aspre şi mai aride ale psihicului uman, astfel încât să risipească aburii de neîmplinire personală sau de auto-devalorizare în bătaia razelor unui soare strălucitor. Dezvoltarea şi punerea în aplicare a unei reînnoiri morale pe orice suprafaţă acoperită cu “pâclă” din universul uman - asta da reuşită totală în leadership !

Iluzia pe care nu o vezi este ceea ce ţi se întâmplă în timp ce ochii lumii sunt ațintiți spre ceea ce i-ai făcut să creadă: că ai uitat cine eşti cu adevărat şi că te-ai pierdut într-o altă realitate.

Profunzimea din universul existenţial al omului aduce în câmpul atenţiei rezultatul unei direcţionări conştiente a efortului intelectual, emoţional şi creator al liderului spre dezlegarea celei mai mari taine a lumii: “omul”, şi totodată a celei mai importante întrebări din toate timpurile: ”Care este sensul existenţei lui?”.

Aşa cum un arheolog reconstituie o epocă întreagă după stilul construcţiei descoperite, tot astfel şi tu, ca să înţelegi dimensiunea umană, trebuie să porneşti de la premisele corecte care stau la baza existenţei omului, să admiţi existenţa acelor vulnerabilităţi care îi subminează dezvoltarea în drumul lui spre perfecţiune, să le identifici, să le analizezi cu acel “organ zeiesc”: inima, şi apoi să încerci să le corectezi sau să le elimini.

Nu te mustră conştiinţa, nu te doare sufletul atunci când realizezi că tu, sau oamenii din jurul tău, nu pot atinge un anumit stadiu de "evoluţie"? Ai greşit ceva? Ai uitat ceva? Ţi-ai ratat misiunea?

Concluzie: Liderul trebuie să ştie că acţionează pe un teren instabil şi într-o continuă schimbare. Terenul este constituit din oameni, care sunt individualităţi distincte şi care în ansamblu constituie o forţă ce acţionează, sinergic sau nu, cu el.

Pe nisipuri mişcătoare nu poţi construi nimic. Prin urmare, liderului îi revine rolul de a găsi liantul perfect pentru a consolida “terenul”. Acest ţel poate fi atins doar prin cunoaşterea profundă a oamenilor şi a universului lor interior, ca şi găsirea căilor şi metodelor adecvate de a-i înălţa, şi nu de a-i coborî.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us