Adevăr sau Provocare

Funcționalitatea maximă în condiții limitative se obține doar prin reducerea gândirii la materialul său brut, imun la eroziunea contextului.

Cartograful francez Nicolas-Thomas Baudin a fost numit în 1801 să conducă o expediție pe coastele Australiei pentru a întocmi o hartă exactă a acelor locuri. În 1802, ajunși pe țărmul Australiei, naturaliștii au debarcat pe uscat și s-au aprovizionat cu numeroase plante și scoici. Dar surpriză. Această ședere a fost una de foarte scurtă durată.

Toată lumea îl considera pe Baudin un căpitan extrem de curajos, dispus să sfideze orice risc și capabil să-și atingă toate obiectivele propuse. Însă, legenda spune că el s-a speriat într-atâta de orăcăitul broaștelor australiene, încât a ridicat grăbit ancora și a luat-o la fugă, fără să se mai întoarcă vreodată în acel loc.

Legenda e legendă, și nu putem ști cât este sau nu de adevărată. Dar există un tâlc important în ea: dacă nu suntem hotărâți în proporție de 100% în acțiunile pe care le întreprindem și dacă nu suntem pregătiți să facem față celor mai noi provocări, nu ne vom putea atinge niciodată scopurile.

Răspunsul tău la condiții imprevizibile, dar influențabile prin voință, funcționează în modul „RETURN”, reflectând impactul asupra valorii tale de referință?

Trăim într-o societate în care toată lumea dorește să obțină totul într-un timp cât mai scurt și fără prea multă bătaie de cap. Din acest motiv foarte mulți indivizi întreprind rapid tot felul de demersuri pentru a-și atinge cele mai incredibile scopuri, dar la apariția primului obstacol sunt gata să renunțe. Sunt ei oare atât de hotărâți și merituoși să-și atingă cu orice preț scopurile?

Nu cred. Nimeni nu obține un succes răsunător dacă pornește într-o călătorie, succesul îl obțin doar cei care ajung la capătul ei, adică cei hotărâți, curajoși și perseverenți. Dacă Baudin ar fi fost într-adevăr un bun conducător, și-ar fi înfrânt impulsul de a renunța. Dar el nu a fost tocmai un conducător adevărat, ci un foarte bun cartograf. Diferența e mare.

Valoarea de referință a unui lider este predominată de influența momentului de aplicare al impulsului de comandă asupra reacțiilor de răspuns la condițiile unui mediu ostil. Funcția "Return" se activează dacă ești setat să gândești în termeni de vină sau înfrângere, acceptând ca pretext imperfecțiunile unor circumstanțe care nu depind de tine.

Un lider care nu își calibrează periodic imaginea în funcție de prezent va fi privit ca o soluție perfectă pentru o problemă care nu mai există.

Nu intenționez să modific nimic din tiparul liderului, ori să creez impresia că dincolo de el se află o grămadă de calități nebănuite, ci să semnalez unele variante de promovare a personalității sale profund adecvate timpului prezent și viitor. Dar și acele aspecte neexplorate care pot da naștere la confuzii nedorite.

Liderul autentic nu poate ignora filosofia, care convine perfect naturii sale, conform căreia orice faptă, orice eveniment și orice atitudine va avea efecte în viitor. Materialul fundamental din care e constituit modul lui de gândire, acele profunde adevăruri care îl ghidează în timp, impune periodic o examinare riguroasă. Dar și o revizitare atentă a realității înconjurătoare. Altfel spus, se cuvine a fi făcută periodic o reactualizare și recontextualizare a felului său de "a fi" în situații variate, pentru a fi sigur de calitățile sale.

Tensiunea dintre sentimentul de neputință inițial și forța de a duce un plan la capăt constituie nucleul din care se cristalizează viziunea ta veritabilă.

Înclinația spre succes a liderului este rezultatul raportului între două situații decizionale, atunci când el este familiarizat cu eșecul, sau atunci când nu este. Sau, mai bine zis, este rezultatul raportului de strânsă aderență între condiționarea de tip "început - nu pot" și "pot - finalizare", din care leadershipul își extrage seva și își perfecționează structura. Deseori liderul poate fi complet insensibil la ceea ce se întâmplă în jurul lui, limitându-și strict dimensiunea de dezvoltare.

Fie și amestecul unei analize bine fundamentate a propriilor sale convingeri, decizii și acte de conducere, care deschide ochii prin înlăturarea vălului de confuzie, cu înguste reprezentări ale modului în care factorii externi își pun amprenta asupra imaginii sale, poate de naștere, brusc sau lent, în orice dozaj, în funcție de împrejurări, la interpretări diverse.

Sub rezerva acelei forțe inexorabile "de stânga" care-i programează atât de bine mintea, convingându-l să renunțe în momentele în care trebuie să treacă de proba curajului, liderul nu va mai putea să înlocuiască cu brio perspectiva imprecisă a faptelor care se înlănțuiesc în cursul procesul său de aderare la acea creștere a valorii care promite atingerea excelenței.

Vii cu partea ta de răspuns la provocările pe care nu le poți controla, acceptând riscul de a fi supus unor influențe nejustificate din partea unei voințe de tip "excepție de la regulă"?

Așa cum un scriitor trebuie să prezinte un interes de actualitate în opera sa - tot astfel tu trebuie să prezinți un interes foarte mare în a-ți duce până la capăt misiunea, îndeplinindu-ți rolul cu cât mai mult sârguință.

Adevărul este că și cei mai destoinici conducători au temerile lor. Însă aceștia din urmă nu lasă frica să pună stăpânire pe ei. Odată cu fiecare nouă provocare întâmpinată, ei se încăpățânează parcă și mai tare să-și atingă obiectivele. Într-o altă ordine de idei, doar dacă ești deschis la schimbare și nou, și numai dacă dai tot ce ai mai bun din tine vei reuși să ajungi acolo unde cei șovăitori și neîncrezători în forțele proprii nu izbutesc.

A fi supus unor influențe nejustificate din partea unei voințe de tip "excepție de la regulă" este similar cu a face alpinism având încredere în utilizarea unei frânghii care nu rezistă. Singurul termen de garanție care lipsește din vedere pentru o ascensiune sigură ține de necesitatea de a-ți testa propriile limite, de ambiție, de senzații care numai acolo "sus" pot fi trăite.

Această excepție de la regulă mai spune că "orice întârziere este taxată" atunci când îți încalci o promisiune și îți pierzi stima de sine, ca apoi să pierzi și încrederea altora în tine.

Expertul internațional în leadershipul avansat, John Maxwell spunea: “ Nu schimba împrejurările pentru a-ți schimba viața - schimbă-te pe tine pentru a schimba împrejurările.”

Fără îndoială va trebui să-ți înfrunți temerile și să capeți multă încredere în forțele proprii dacă dorești să-ți atingi obiectivele. Și va trebui să te grăbești, căci pe măsură ce timpul trece lucrurile evoluează și se schimbă rapid, obstacolele se înmulțesc pe măsură ce înaintezi spre țelul propus și astfel misiunea ta devine tot mai grea.

Leadershipul este un examen al împrejurărilor neprevăzute pe care cu cat le experimentezi mai mult, cu atât mai interesantă devine viața și misiunea ta.

Adevăr sau Provocare: fiecare din ele reprezintă o alternativă la modul în care abordezi o realitate pe care nu o poți nega și pe care ai obligația să o schimbi. Chiar dacă ești îngrozit de necunoscutul care ți se așterne în față, găsește-ți curajul de a merge mai departe, fiindcă aceasta este singura direcție în care trebuie să te îndrepți ca să-ți testezi și depășești limitele.

Dorești cu adevărat să îți atingi obiectivele propuse? Dacă da, atunci ai grijă să privești numai înainte și să nu bați niciodată în retragere.

Mult succes !