Alchimia materiei vii

Dezvoltă-ți o știință fundamentată pe analiza profundă a relațiilor dintre fenomene, astfel încât ipotezele viziunii să fie validate prin experiment.

Ai încercat vreodată să uzi florile numai cu apă distilată? Am citit despre experiențe de acest fel făcute către sfârșitul veacului trecut de un german cu numele von Herzeele, reluate apoi după anii 1950 de profesorul Pierre Baranger, șeful catedrei de chimie organică a Școlii Politehnice din Paris.

Ce idee ! Am pus niște semințe să încolțească într-o cuvetă în care erau numai cristale de sulf și apă distilată, iar într-o altă cuvetă am pus același fel de semințe, dar în pământ udat cu apă obișnuită. Interesant a fost faptul că semințele din cuveta cu sulf nu numai că au încolțit, dar deși le-am udat tot timpul doar cu apă distilată, plăntuțele au și crescut. Și stai să vezi ce-am făcut cu ele.

După ce micile plante au crescut câtva, le-am scos din ambele cuvete și le-am ars în mod separat. Așa procedăm noi, biologii, ca să putem afla prin analize foarte fine ce elemente chimice conține fiecare plantă în parte. Ei bine, și la unele și la celelalte am găsit exact aceleași substanțe chimice, specifice speciei respective.

De aici se poate trage concluzia că plăntuțele din prima cuvetă, deși au fost hrănite numai cu sulf și apă distilată-mineralizată, și-au fabricat singure elementele chimice necesare. Plantele sunt adevărate micro-uzine atomice, în care, prin transmutații la energii scăzute, își produc în cel mai discret mod elementele chimice de care au nevoie. *

Te limitezi doar să constați transformările calitative ale materiei, fără a încerca să explici rezultatele neobișnuite care trebuie supuse verificării unor ipoteze explicative?

Materia care formează subiectul științei se constituie din toate mijloacele naturale sau artificiale care contribuie la funcționarea unui anumit organ sau la modul în care are loc un fenomen sau altul. În orice segment al naturii, unde elementele sunt conectate printr-un misterios proces numit "confuzie", savantul trebuie să-și facă intrarea printr-o metodă cât mai inovativă de a depista angrenajul în care locuiește un principiu sau un concept, trecând dincolo de situația imediată.

Celebrul inventator american, Thomas Edison, a spus: "Nu am eșuat. Am descoperit 10.000 de modalități care nu funcționează." Chiar dacă leadershipul se focalizează mai mult pe aspectele personalității care te pot avantaja în societate și în lumea businessului, aceasta nu înseamnă că îi lipsește partea de antrenament științific care poate valida noi abordări și noi puncte de vedere față de diferite aspecte ale lumii sau ale vieții.

Aceste aspecte contribuie la evaluarea propriei funcționalități din perspectiva unei gandiri care se implică propriu-zis în evenimentul revelării unei noi atitudini față de creația lumii.

Dispui de un câmp vizual extrem de larg pentru vederea la distanță, compatibil cu menținerea unei zone de reflecție confortabile pentru vederea de aproape?

Nu te mulțumi doar să admiri fațada leadershipului expusă la cel mai înalt nivel științific, printre zăbrelele gardului de fier al neputinței de a explora noi frontiere cunoașterii. Încearcă să unești părți diferite ale spațiului și timpului pentru a obține un fenomen de interferență constructivă, important pentru analiza propriu-zisă a unei realități mai largi. Încearcă să faci strălucita dovadă a unei practici creatoare care să îmbogățească cultura și înțelegerea lumii. Încearcă să folosești întâmplarea care să ducă la contopirea mai multor idei într-o continuă evoluție și extindere, încât ele să alcătuiască fondul teoretic al dezvoltării durabile.

Perspectivele cele mai promițătoare de ascensiune sunt condiționate și menținute doar de adoptarea unei forme noi, distincte și particulare de "a fi", în contexte care îți pun la grea încercare răbdarea, adevăratul curaj de întreprinzător, convingerile și rezistența în fața a ceea ce este necunoscut. Transformările calitative ale materiei pot reprezenta o enigmă care ne e dezvăluită în ultima scenă a actului de enunțare a unor noi teorii, legate de faptul că imaginea dată a lumii devine prin gândire străbătută de noțiuni și idei tot mai îndrăznețe și mai năstrușnice.

Expunerea prelungită la hazard nu definește eșecul, ci conturează scena unde rațiunea devine intervenție decisivă asupra incertitudinii.

Vei reuși să consolidezi leadershipul conectat la fluxul ideilor inovatoare care îți promovează independența profesională și avansarea în carieră numai dacă îți fixezi ca scop explorarea și promovarea gândirii științifice și raționale, care va trezi ulterior interesul unui cerc larg de specialiști din domeniu.

Bineînțeles, în măsura în care dimensiunea reală a resurselor de autoevaluare pe care le ai la dispoziție și aplicarea lor în practica de specialitate, în contact cu un context favorabil creației, nu depășesc nivelul maxim de dezvoltare acceptat de trăirea în imaginar.

O perspectivă de ansamblu presupune formularea clară a unei constatări care, susținută prin deducție și prin reglementarea prealabilă a colectării probelor, poate face obiectul transformării unor elemente în altele. Ea trebuie să fie compatibilă cu menținerea unei zone de reflecție pentru analiza detaliilor, prin argumentări și demonstrații logice care te conduc la formularea unei concluzii despre un anumit efect, pe baza cunoașterii cauzei sale reale.

Știința presupune să-ți creezi o altă perspectivă asupra mediului înconjurător, identificând distanța la care lucrurile se leagă coerent, înainte de a fi supuse încercării îndoielii.

Alchimia materiei vii singularizează existența unei practici ce implică conștientizarea unei forme de intervenție în cursul naturii și întinderea unui anumit drept asupra unui terioriu care pentru cei mai mulți indivizi face obiectul unor restricții diverse, provocând neliniști.

Dar, pentru alții, același teritoriu sugerează nelimitatul, o enigmă care se lasă greu descrifrată, ca posibilitate de descoperire a unor noi combinații de reguli, forme, efecte, metode, condiții și factori ce pot genera producerea unor noi puncte de vedere asupra complexității și înțelegerii lumii.

* Notă: Gheorghiță, Florin - Întrebările științei, Editura Albatros, 1988.