Anatomia unei arte
Exprimă-ţi autoritatea faţă de arta pe care o stăpâneşti, marcându-ţi diferenţa de stil printr-o continuitate a propriei tale creaţii.
Henri Matisse, unul dintre cei trei artişti care au contribuit la evoluţia artelor plastice în primele decenii ale secolului 20, i-a scris la un moment dat marelui pictor român, Theodor Pallady: “Într-un tablou, culoarea este masculul.”
La care pictorul român i-a răspuns: “Dimpotrivă, culoarea este elementul feminin al tabloului; ea are nevoie de sprijinul desenului, în timp ce acesta poate fi de sine stătător ! ”
Pentru Matisse intensitatea culorii a însemnat un element predominant şi un ţel. Însă Pallady, dimpotrivă, n-a îngăduit niciodată culorii să atingă pragul exaltării. Mai mult decât atât, culoarea, deşi a jucat un rol important în creaţia lui, a rămas întotdeauna pentru el un element secundar. În timp ce stilul lui Matisse se baza îndeosebi pe tăria brutală a contrastelor de culoare, stilul lui Pallady se impunea prin calmul armoniilor lui compoziţionale. *
Leadership: Stilul care defineşte autenticitatea creaţiei tale vine în acord cu valoarea pe care o atribui unui conţinut care nu este capabil de semnificaţie prin natura sa?
Un lider iscusit îşi marchează întotdeauna stilul prin modul în care îşi exprimă solidaritatea şi ataşamentul faţă de propria sa „creaţie”, faţă de propriile sale performanţe, fără să încline spre un stil care nu-i convine, care nu-i defineşte valorile şi principiile după care îşi ghidează existenţa. El îşi foloseşte abilităţile pentru a se apropia cât mai mult de modelul de leadership pe care îl reprezintă, menţinând acea continuitate lină şi neîntreruptă care îi permite să devină stăpânul mijloacelor, al posibilităţilor pe care le oferă arta sa, printr-o depăşire a performanţelor sale individuale.
Arta, pentru un lider, este o repetiţie generală a propriei sale înţelegeri despre ce reprezintă realitatea, cum evoluează ea, încercând s-o modeleze după propriile sale criterii de evaluare, după propriul său ritm de evoluţie, după propriile sale idei, după propriile sale legi determinate de gradul său de educaţie şi instruire, după propriile sale posibilităţi intelectuale, după interesele proprii şi după trăsăturile sale de caracter.
Leadershipul este o artă subtilă pentru cei care înţeleg cu adevărat miezul ei. Liderii cei mai buni nu creează o artă fără un profund sentiment, fără o doctrina clară. La fel ca marii pictori, liderii sesizează forma în care străluceşte magnific o idee, în care se reliefează o viziune, identificând şi revizuind mereu esenţa ei până obţin acea imagine clară, mult dorită, a reuşitei lor.
Elementul dominant al creaţiei tale este în acord cu rolul pe care ţi-l asumi - acela de artist care se ridică la înălţimea provocării de a-şi asuma o viziune suprapusă peste realitatea celorlalţi?
Aşa cum un regizor de film este dator să se gândească înainte de toate la ceea ce nu trebuie să apară în peliculele sale, tot aşa şi tu, pentru ca arta pe care o creezi să aibă un rost şi să devină realitate, o realitate folositoare şi atractivă, eşti dator să te gândeşti înainte de toate la ceea ce nu trebuie să apară în cadrul ei. Trebuie să analizezi atent influenţa netă şi uşor detectabila pe care arta ta o are asupra celorlalţi, redirecţionându-ţi atenţia, gândurile şi interesele către necesităţile lor, asigurând un leadership de calitate orientat în aceeaşi direcţie cu a lor.
O artă cu un conţinut fără esenţă sau fără formă este ca un telefon scos din priză, înseamnă o rupere de propria ta valoare şi chiar faţă de realitate. Dacă vrei să străluceşti în ochii celorlalţi, dacă vrei ca arta ta să folosească altora şi să fie apreciată, trebuie să-ţi dezvolţi acele calităţi care te diferenţiază de ceilalţi şi care să consolideze imaginea solidă şi de încredere a leadershipului tău.
O viziune care este suprapusă peste realitatea celorlalţi oameni are ca prim constituent punctul de vedere al formei şi al conţinutului pe care îl transmiţi, în aşa fel încât să nu fii "o pată de culoare închisă peste una mai deschisa".
Anatomia unei arte desemnează acea structură intrinsecă, profundă a leadershipului tău, prin care îţi exprimi sentimentele, punctele de vedere, stilul şi personalitatea. Dacă o bună parte din stilul tău de leadership este comun concepţiei celorlalţi despre leadership, înseamnă că arta pe care ai creat-o şi pe care o practici şi-a atins menirea, înseamnă că este autentica şi ajunge la cei mai mulţi oameni.
Concluzie: Se spune că stilul face omul. Iar acest lucru îi deosebeşte pe unii oameni de alţi oameni. Stilul unui lider se recunoaşte din felul lui de-a fi, din felul cum îşi construieşte sistemul de valori, imaginea, după felul cum îşi exercită autoritatea, de felul cum îşi foloseşte propriile energii, în ce direcţie şi le îndreaptă. Aşa încât apare şi reciproca: omul face stilul.
Pentru a stârni interesul celorlalţi, adoptă un stil propriu fără elemente de împrumut, fără discontinuităţi, şi liber acceptat de tine însuţi, dovedind că eşti o autoritate în acest domeniu.
Exprimă-ţi autoritatea faţă de arta pe care o stăpâneşti, marcându-ţi diferenţa de stil printr-o continuitate a propriei tale creaţii.
* Notă: Revista Arta Plastică, Anul 3, 1956.