Arta alchimiei în viziunea artistică

Un artist cu dorință de nemurire știe să găsească potriviri cu viața sa în pildele spiritului naturii.

Nu sunt doar un trandafir oarecare, ci un purtător al spiritului naturii asociat cu un nume: Double Delight. Adevărata mea viață, cu trăirile cele mai intense manifestate în Misujaryan (misterul profund al visului activ), a început odată cu Moartea lui Adam, atunci când artistul a conceput din materia sensibilă a poeticului, prin fel de fel de alchimii, referențialul expresiv al cunoașterii spațioase în unitatea misterului unei călătorii în timp.

Cei ce scriu "Aleph" pe mormintele din sticlă de Murano, sau cei care necontenit caută comori sub influența planetelor, sau cei ce văd Natura Universală sub forma unei reptile încolăcite, n-au priceput nimic. Latura spirituală a alchimiei adevărate, dimensiunea ideii aflătoare în spiritul unei gândiri înzestrate, echivalentul aurului cu puritate 100%, este să știi devii un trandafir, sau măcar o parte din mine.

Poate creația să devină o metafizică a naturii, prin care descoperi esența sublimului în spatele unui scenariu „realist”?

Din perspectiva puterii de a da viață lucrurilor nemișcate și tăcute, am fost salvat de la ignoranța lumii tocmai de acest artist îndrăgostit de frumos, întruchipat prin il sogno dell'armonia, care a știut să mă asimileze în arta fiorului sublim cu ajutorul uimirii genuine cuprinsă în spiritul unei ordini structurale. Fericit mă socotesc pentru că a stat în puterea acestui tânăr visător, neatins de mușcătura entropiei, să prefacă o formă de metafizică a naturii într-o inspirație de o complexitate spontană. Lucru de mare mirare din partea unui străin în ale practicilor acceptate de vechii cabaliștii.

Artistul privilegiat nel primo grado dell'essenza divina se descoperă în spatele scenariului „realist”, în cazul angajării efective în universul trăit prin alăturarea uimitoare a unor lumi complementare. Efortul de a sonda un potențial mediu exterior, selectând cu dibăcie și pe îndelete realitatea dorită, fără a se mulțumi cu trăirea distanțată ce o poate oferi participarea estetică la spectacolul oferit de un tablou descifrat simbolic, îl situează pe Creatorul meu în planul metafizicii tradiționale: „Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm?”

Poți face trecerea de la „formalism” la „interpretare” printr-un act de conversiune simbolică în dublu sens: al imaginii care se vede diferit în alte lumi și al imaginii care se rotește în jurul aceleiași axe?

Altădată am fost un om ca toți ceilalți oameni, un simplu muritor de rând, dar lumea nu m-a perceput sau nu a înțeles nimic din ce reprezentam în valorile spirituale ale credinței adevărate. Înțelesurile cele mai simple au început să poarte nuanțele cele mai diverse de roșu. Instinctul de metamorfozare a fost tot mai intens dezbătut și conceptualizat în Quinta Essentia. Astfel am pătruns în altă lume, identificată în Tiphereth, imaginea unei splendori a naturii redată în forma cifrei 9, prevăzută cu boboci tratați ca niște emisfere cerești în varianta pământeană.

O, câtă nostalgie în amintirea exploziilor de culoare. În artă, să fii aidoma admirației față de prestația unei frumuseți neînțelese și fără egal, este similar cu mărturia adevăratei cruci în flăcări a lui Constantin, cu mențiunea că orice model poate fi remodelat în funcție de necesități. Bineînțeles, imaginea mea picturală va spune cu totul altceva decât focalizarea asupra Arbustului Sfânt perceput cu virtuți narative în natura ereditară a operației de înnobilare a Duhului Sfânt (prin transmutația substanței pasive universale).

După câte se poate observa, o imagine se construiește dându-i o măsură exactă de interpretare prin ideea dedublării, prin vecinătatea spațio-temporală și prin poziționarea diferențiată.

M-am expus măsurii timpului, cu potrivire în cugetările platoniciene precum aceasta: "măsura și proporția merg mână în mână cu frumosul și virtutea”, în încercarea de a găsi calea rapidă de învățătură și de înălțare a simțirii din Oglinda Ploii din Răstimpuri. În trecerea secolelor, ca o punte între lumi, am fost menționat în scrierile lui Ptolemeu sau în codurile secretele introduse de patriarhul Abraham în "Sefer Yetzira". De asemenea, am călcat pe straturile de nisip din împărăția califului Al-Rașid de la marginile Apusului, doar ca să mi se aducă drept ofrandă o adeziune de vis în povestea celor 1001 de nopți.

Dar tot de fiecare dată, cu semeție și cu trufie, m-am situat într-o continuă aducere aminte a ceea ce lipsește din viața oamenilor: cultul fecund al formei de metamorfozare.

Creația căreia îi conferi o nouă înfățișare, îmbogățind „conținutul perceput” cu un „conținut imaginat”, pune în valoare rostirea ascunsă, intrinsecă a mijloacelor stilistice de transmitere a revelațiilor unei ființe duale?

Am o rugăminte la voi, căci nu vreau să vă încurc prin exprimări inepuizabile IN CUGERO, sau prin îmbrățișarea știutului cu neștiutul. Înainte de a mă înțelege prin ochii artistului, care de atâtea ori deformează copia lucrurilor furnizate de percepție, încercați vă rog să mă priviți ca un muritor de rând, unul care va rămâne în sufletul vostru pentru totdeauna.

Nu mă veți înțelege prin dinamica reprezentărilor arhaice. Nu atunci când țineți o mână o carte și lecturați fără discernământ romanele copilăriei lui Quentin, cu trimitere la diferite rețele pentru întreținerea copacilor umblători. Hibridizarea unui trandafir nu poate fi înțeleasă nici prin actul de „a privi” al spectatorului așezat solemn în fața ecranului, nici prin fidelitatea arătată învățăturii aristotelice și tomiste, nici prin experiența descoperirii Amuletei lui Dinesh.

Cum reușești să sondezi potențialul mediului exterior, depășind simpla participare estetică pentru a atinge o trăire autentică?

Numai prin măreția inimii lui Bastian din „Neverending Story”, care nu se lăsa stăpânită de păreri omenești și raționamente complicate, veți putea să trăiți viața mea, să-mi cunoașteți istoricul, să mă salvați de la uitare, și să vă armonizați ființa instinctivă cu cea spirituală:

„Odată – pe când eram mult mai mic, am întrebat la ora de religie dacă Domnul Iisus avusese și el nevoi ca orice om obișnuit, ținând seama că obișnuia să mănânce și să bea ca un om obișnuit. Toată clasa a izbucnit în râs, iar profesorul de religie mi-a scris în condică o mustrare pentru „purtarea necuviincioasă”. Nu am primit niciun răspuns. Nu avusesem intenția să mă port necuviincios. Probabil asemenea lucruri sunt mult prea lipsite de importantă și neînsemnate pentru a fi menționate în povești.”

Trandafirul nu este o lume plină de simboluri, mai cu seamă este spiritul superior al artistului capturat în propriul portret, pictat în numele aducerii aminte. Să știi să înflorești sub influența celui care te-a ridicat la rang de capodoperă, fiind mult mai încântător atunci când ești amintit prin reproducerea unui punct de atracție în fundalul imaginii genuine, înseamnă să fii atras în orbita unei logici capabile să dea un alt sens individualului.

Știi să pui în valoare „imaginea-percepție” prin intermediul caracteristicii fundamentale a Creatorului, legată de realizarea unor forme complexe de expresie cu un potențial accentuat de extindere înspre „vederea de dincolo de tine însuți”?

Trandafirul îmi pune la încercare sufletul, așa cum aurul pune la încercare natura corpurilor inferioare de a se amesteca cu Piatra Sângerie în ordinea cosmică indicată de tranzitul lui Saturn prin Săgetător. Nu știu de ce continui să cred într-o realitate atât de greu de descifrat, dori me. Poate că este forma complementară de dobândire a unei corespondențe cu spiritul unei plante perene, cu ascendent în al nouălea semn zodiacal, în sensul unei comunicări speciale cu o ființă gânditoare plasată într-un sistem al determinațiilor ontologice ale creatului.

Poate că este doar o formă de a mă substitui vreuneia dintre multele și diversele acțiuni de natură alchimică, cu ajutorul instrumentelor lui Hermes. Poate că este o formă de a mă manifesta inventiv prin dizolvarea puterii Numhesya în rădăcina lui Para Atar. Sau, poate că am înțeles mai bine ca oricine limbajul ascuns și elementar al universului.

Pe bună dreptate, trandafirul meu preferat, Double Delight, face parte din categoria frumuseților care conțin o metaforă aleasă cu dibăcie: cercul de foc al livrescului spiritual. Eu nu sunt decât însuflețirea lui, transpunerea lui într-un limbaj cifrat, dar întotdeauna sincer, pur, liber, eliberator, coerent doar pentru aceia ce cred în altă viață, cu ochii deschiși înspre toate zările senine din Sufletul Lumii. Ne vom revedea atunci când ne vom contopi destinele.

Viziunea artistică este destinată capturării unei realități de dincolo de tine însuți, prezentată printr-o comparație inclusă într-o imagine cu sens metaforic.

Arta alchimiei în viziunea artistică se datorează unei scrieri în care adevărul și închipuirea s-au îngemănat până la acel amănunt dătător de unic trup, dinspre partea unei imagini care contenește să producă pulsații la nivel de experiență (artistică) fără egal în producerea vieții dincolo de cortina timpului, dincolo de ceea ce cunoaștem, dincolo de materie.