Ce nu vor uita niciodată oamenii?
Dacă vrei să-ți mărești o anumită zonă de influență, atunci fii realist în legătură cu cererile de ofertă care sunt disponibile în acea zonă.
Îi era frică de camerele mici, de dulapuri și de grote, iar acum îi era frică ca nu cumva în ziua următoare, în timpul evadării, să clacheze și să strice totul. Așa că s-a hotărât să evadeze singur, chiar în acea noapte, chiar dacă șansele de reușită erau minime.
S-a furișat în liniște printre barăcile de lemn și a ajuns foarte aproape de gardul de sârmă ghimpată care împrejmuia lagărul. Tocmai se pregătea să-și riște viața când, deodată, cineva l-a prins de mână. Era prietenul lui cel mai bun, Willie, singurul în care avea încredere.
Willie îl imploră pe Danny: “ Nu fugi. Nu strica toată treabă. Nu-ți fie frică, voi fi lângă tine mâine în tunel oricât este de lung. ”
Îți configurezi fondul sufletesc în temeiul hotărârii propriei conștiințe care cere un act de salvare?
Ce l-a determinat pe Danny, personajul interpretat de Charles Bronson din filmul “ The great escape (1963)”, să renunțe la inițiativa lui de evadare din acea noapte? Ce anume l-a îndemnat să asculte de sfatul prietenului său cel mai bun?
Este vorba despre acel magnetism, generat de încredere, care radiază o energie specială, care atrage o ființă către alta, - este vorba de acea putere de influență care face conexiunea dintre două lumi: lumea unei ființe care se condamnă singură la moarte și lumea unei ființe care o salvează. Două percepții diferite și o nelămurită înrudire sufletească care posedă acea forță capabilă să asigure schimbarea.
Care este argumentul uman care îți ghidează pașii spre realizarea un act de salvare? Cum și în funcție de ce anume îți configurezi fondul sufletesc?
Fondul sufletesc înclinat spre generozitate, în limitele unei zone sigure de răspuns la deciziile care îți influențează viața, este marca personalității tale exprimată printr-un sine care își anunță abandonul total în fața înțelesului superior pe care îl dai acțiunilor tale. Este energia supremă ascunsă în tine ce iese la suprafață atunci când ești dispus să renunți la propria siguranță pentru a îmbrățișa repercusiunile reacției tale față de situațiile critice la care te raportezi.
Când vorbim de leadership, cel mai important lucru este să-i punem pe oameni, mai ales pe aceia cu care avem o strânsă legătură și cu care colaborăm, pe primul plan. Dacă reușim să fim mereu alături de ei în clipele grele îi vom câștiga de partea noastră - și ne vor rămâne multă vreme recunoscători.
Prețuiești motivele care te țin în relația ta actuală cu ceilalți oameni din punctul de vedere al condițiilor ce trebuie îndeplinite și a limitelor ce nu trebuie depășite?
Aportul pe care îl aducem la înfăptuirea unui pas important, ocupându-ne de el cu spirit de răspundere și serioasă capacitate de decizie, intervenind printr-o judecată clară și corectă, este oare suficient pentru a crește nivelul nostru de eficiență? Acest pas se caracterizează în oarecare măsură printr-o „plată” sau printr-o superficială luare în considerare a reacțiilor noastre vizavi de aspirațiile, percepțiile și ambițiile celorlalți?
Da. Într-un fel este nevoie de o plată în avans pentru a încasa de la ceilalți asigurarea obligatorie care să ne acopere cu înțelegere, cu cele mai bune sentimente în toate privințele. Însă nivelul de eficiență crește numai atunci când primim de la oameni feedback-ul vizavi de modul în care am acționat în numele lor, pentru ei sau împotriva voinței lor.
Acceptul lui Danny de a-și anula încercarea de evadare prin care și-ar fi semnat în mod sigur condamnarea la moarte, a însemnat un feedback pozitiv pentru Willie care și-a putut astfel evalua mai bine potențialul de influență.
În această situație, condiția care trebuia îndeplinită și limita ce nu trebuia depășită era însăși actul de voință liberă, care atrage concluzia că o persoană devine conștientă de apartenența sa la altcineva pentru că așa voiește, nu pentru că i se cere. Sau că o persoană care devine conștientă de propria sa deficiență sau frustrare, încearcă să o evite recurgând la eforturi de supraîncordare a puterilor fizice și sufletești.
Apartenența ta la altcineva este primul semnal că nu mai ești stăpânul nimănui, ci slujitorul unei cauze comune care nu trebuie căutată în limitele orizontului de evenimente care facilitează decepțiile, ci în orizontul de tranziție de la respingere la loialitate.
A-ți amplifica potențialul de influență, fără să primești un feedback pozitiv de la ceilalți oameni este ca și cum ai vrea să faci export, dar te afli într-o zonă care nu face comerț. Gândește-te la poziția pe care o dorești și la nivelul tău de eficiență. Dacă vrei să ieși în câștig cu leadershipul tău, dacă vrei să-ți mărești o anumită zonă de influență, atunci fii realist în legătură cu „cererile de ofertă” care sunt disponibile în acea zonă.
Are cineva nevoie să fie salvat? La câte cereri de ajutor poți să răspunzi? Care este valoarea lor în virtutea atribuții tale de autoritate deplină și a capacității de a fi responsabil?
Însă nu toți oamenii nu vor lansa „oferte” de ajutor. Tu ești un lider adevărat? Vei sesiza percepțiile lor, stările lor lăuntrice, și vei încerca să le dai o mână de ajutor chiar dacă sunt nestrămutați în hotărârile lor?
Leadershipul este modul de a-ți testa limitele valorii în situații de viață nefavorabile în care trebuie să-ți reglezi stările afective și gândurile declanșatoare ale acestora fără a simți tot timpul nevoia de a le pune în cârca altuia.
Pe ce zonă de influență te descurci mai bine? Pe zona spirituală sau pe cea materială? Pe zona socială sau pe cea antreprenorială?





