ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Constellation Of Tatyana

On Mai 29, 2018, in Lideri şi Atitudine, by Neculai Fantanaru

Când stai de vorbă cu tine însuţi se văd limpede însuşirile fiecărui lucru la care meditezi.

A trebuit să mă uit cu atenţie în direcţia unei convingeri exprimate în limbaj estetic, despre pluralitatea lumilor contopite într-un univers paralel, poetic în măsura în care reflecta figura unui spirit creator şi vizionar. Astfel, mi-am găsit puterea să rătăcesc ca o stea căzătoare în somnul unui gând pur, urzit în jurul unor legi seculare, doar ca să înţeleg ce înseamnă preţul unei versiuni infinit-dimensionale a teoremei de inversare a polilor unei scrieri misterioase, de peste timpuri adunată în temeiul unei strânse uniuni cu marele Tot.

După cum planetele posedă o filosofie perfectă a întregului din care vrând-nevrând facem şi noi parte, tot astfel înaintarea mea într-un vis fără margini poseda eternitatea materiei strânsă într-un singur moment numit „resurecţie a lirismului”.

Era ca un fel de promisiune adusă nemărginirii de dincolo de graniţele acestei lumi, originalul artistic fiind împlinit din unghiul insistenţei unei raţiuni care se îndepărtează de simţurile momentului pentru a deveni o aventură totală şi tainică într-o dimensiune fantastică. Nu bănuiam că necunoscutul acesta al unei suprarealități ipotetice, fermecătoare şi nefirească, tulbure ca un amurg sub cerul decolorat de reflexul aurorei boreale, generând o nelinişte mai adâncă decât împărăţia morţii, va fi o lecţie de pictură în culorile unei poveşti unice.

Pentru prima oară ochii mei întâlniră privirea unui haos organizat, desenat ca într-un tablou de Lynette Cook, uimind prin triada gri-cenuşiu-negru, culorile ocultului şi întortocheatului, ajungând să mă stăpânească prin amestecul impur cu albul unei singure pagini fără margini. Preţ de câteva secunde astrale m-am simţit încadrat în cuprinsul descrierii cu care Victor Hugo îşi caracteriza la un moment dat personajul:

"Jean Valjean tresărea în adâncul fiinţei sale. Nu vedea nimic, nu ştia nimic şi, cu toate acestea cerceta cu atenţie încăpăţânată întunericul care-l învăluise fără voia lui, ca şi cum ar fi simţit că de o parte se năştea ceva nou şi mai bun în el, de altă parte se năruia cu totul."

Leadership: Esenţa operei tale provine în mod paradoxal din asocierea unei realităţi ocultate cu reflectarea sa într-o formă artistică care ajunge să plonjeze într-un extaz al profunzimilor spiritului?

Când peisajul din jur ţi se dezvăluie întunecat şi cenuşiu, deşi ferestrele conştiinţei strălucesc de culoare şi lumină, când Cerul lui Saturn creat din lumina primei inteligenţe se întâlneşte cu viitorul simbolizat de o mască tristă şi una veselă, înţelegi că de fapt la originea acestui mare Tot se află istoria unei vieţi rătăcitoare într-un labirint care conduce la nefiinţă.

Universul este o povestire cromatică desfăşurată pe firul unei vieţi rătăcitoare, unde sufletul aflat între nimic şi un simplu atom încearcă să-şi suporte nesfârşirea, ca într-un glob colorat uluitor de diferit faţă de peisajul sumbru care-l înconjoară.

Fiindcă mă angajasem la determinarea unei legi divine pe durata medie a unui vis, cu ochii deschişi, într-un imaginar simbolizat prin culorile alb şi negru ale unui spaţiu restrictiv, unde evadarea devenea o formă de misticism, n-am sesizat cât de mult mă îndepărtasem de mine, de împlinire, de fericire, pentru a gusta o mică parte din viaţa unui sistem solar în care toate cele şapte planete ale sale aveau dimensiuni similare cu Terra.

Păream o adevărată epopee a spiritului uman pornit la asaltul enigmelor universului, o valoare ştiinţifică de unicat asumată prin dinamismul decurs din expresia stimulată a culorii numite "Glow în the dark".

Leadership: Eşti în stare să-ţi încadrezi conştiinţa în limitele fixe ale unui tablou care îşi poate redimensiona conţinutul printr-o fină modelare a intensităţii cu care îţi exprimi obsesia pentru zonele mai puţin sau deloc umblate?

O călătorie iniţiatică în inima unei lumi fantastice şi tăcute, pe fondul unui dialog cu lucrurile aparent imposibile, o singură simţire încremenită în nemurire, m-a făcut să devin personajul principal al unei monografii dedicate straniei împărăţii a lui Dumnezeu. Diferenţa de nivel existenţial la nivel de paralelism dimensional era lăsat doar în seama perspectivei de lectură a unei infinităţi de lecturi anterioare posibile, identificate printr-un demers subiectiv creator.

Să mi se ierte greşeala de a fi îndrăznit o asemenea comparaţie, dar îmi era la îndemâna subiectul unui desen suprarealist, plăsmuit între miracol şi miraj. O putere magică mi-a orbit ochii, dacă nu vedeam ce chip minunat, ce ochi strălucitori şi ce trup înfiorător putea să coloreze o anumită porţiune dintr-o sferă cerească exact delimitată, The Constellation of Tatyana.

Aproape sigur, eram în stare să-mi încadrez conştiinţa în limitele fixe ale unui tablou care îşi putea redimensiona conţinutul printr-o fină schimbare a intensităţii cu care îmi exprimam obsesia pentru zonele mai puţin sau deloc umblate, acolo unde omul tot speră, de câteva milenii, să afle dacă cineva, acolo sus, există ca entitate fizică, nu doar spirituală.

Singurul meu Dumnezeu este limbajul alchimic al universului, carnea vie a unei gândiri care se străduieşte să dezvăluie totul a priori.

Leadership: Dimensiunea realităţii tale se constituie în nişte evenimente care se doresc a fi tot atâtea momente de reevaluare a unei creativităţi ce poate fi descifrată prin destinul şi opera unei minţi superioare pe care a dat-o universul?

Cauza unei închipuiri poetice, percepută metaforic ca refugiu în faţa responsabilităţilor mele de fiinţă universală, îşi îndreaptă atenţia în primul rând asupra materiei vii dintr-un sistem solar care luminează o dată în plus transgresiunea limitelor între spaţiul existenţial şi cel fictiv. Cine ştie să facă din litere un cuvânt important de spus în evenimentele răsunătoare, de asemenea ştie să facă dintr-o stea oarecare un univers fără margini într-un ceas fără timp.

Cu vădită strângere de inimă, mărturisirea mea îşi încheie aici călătoria, printre atomii unui timp care se cere recuperat în nemurire, dar imperios trăit într-o lume muritoare. Spectrul unui ghid astral mă învăluie ca o adiere ce trece prin conștiința universală şi se întoarce într-un punct fix, amintit uneori în cuprinsul tainic al acestei lumi sub numele de Cyrano de Bergerac:

"Când stai de vorbă cu tine însuţi se văd limpede însuşirile fiecărui lucru la care meditezi. Apărând sau dispărând, ele înfăţişează celui care priveşte nu un şir de cuvinte, ci o istorie în imagini a tuturor gândurilor sale."

Forţa expresivă a picturii suprarealiste vizează însuşirea realităţii artistului de a da viaţă unui univers paralel în care nemurirea este posibilă atâta timp cât ea devine expresia apartenenţei spirituale la un Tot unitar: înţelegerea de sine.

Constellation Of Tatyana este revelaţia unei imanenţe divine din timpul unui vis care se cere împlinit la nivel artistic, părând atât de real încât adesea te confunzi cu un rol pe care numai universul ţi-l poate da. Acela de a mijloci o legătură – evident de ordin spiritual – între efemer şi infinit, prin delicatețea unei descrieri lirice.



* Notă: Yakuro - Constellation Of Tatyana

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us