Iniţiaţii au o cunoaştere mai aleasă

Învaţă să faci din evoluţia ta o lucrare a divinului, aceasta dorindu-se a fi o facultate a sufletului care cunoaşte lucrurile dinainte ca ele să capete vreo formă.

- Treaba asta merge pentru proști, pentru cei simpli și inculți. Inițiații au o cunoaștere mai aleasă. Nu-i disprețuim pe creștini, pentru că există și printre ei inițiați care sunt oameni sfinți. Cu cât urcăm mai sus pe scara cunoașterii, cu atât deschidem ochii mai larg. La sfârșitul căutării lor, inițiații știu că toate țările slăvesc același Dumnezeu. Îl văd cu ochii lor lumești, Îl simt în carnea lor. Aceasta este cunoașterea supremă. Dobândind-o, sfântul îi poate vindeca pe bolnavi și le poate reda vederea orbilor printr-o simplă atingere. E suficientă chiar și o bucățică din hainele sale, iar osemintele păstrează și ele puterea.

Credem în Dumnezeul unic și în profetul său, în Coran și în Hadit și urmăm calea cea dreaptă. Cadiii și ulemalele noastre își strică vederea studiind Coranul, la fel cum învățații creștini se dedică lecturii Bibliei și exegezei Sfinților Părinți. Pentru a ajunge învățat, e suficient să ai sârguinţă și o memorie bună. Pentru cel inițiat, fiecare scriere, fiecare lucru lumesc se dezvăluie și se limpezesc în cunoașterea supremă, în cele din urmă, ca o metaforă a lui Dumnezeu. Pentru cel inițiat, vine momentul în care trăiește în Dumnezeu și Dumnezeu trăiește în el. *

Leadership: Poţi să imprimi o mişcare asupra a ceea ce este imuabil şi omniprezent, prin revelaţia unei cunoaşteri bazată pe interpretarea unei înţelegeri obţinută prin integrarea informaţiei într-o entitate de aceeaşi natură, dar superioară?

Nu doar cartea simbolizează mijlocul de pătrundere în tainele cunoaşterii, ci însăşi facultatea mentală a omului de a descoperi, de a aprecia ridicolul ori incongruenţele absurde dintre cerinţele şi rigorile impuse de regulile societăţii, poate simboliza iniţierea, începutul cunoaşterii adevărate.

Ce presupune asta? Ei bine, sfatul meu este să urmăm calea cea dreaptă spre cunoaşterea cea mai aleasă, înlocuind realitatea celor mulţi (adepţi ai cerinţelor societăţii), în care drumul este presărat cu incertitudine, cu acea realitate în care descoperim pasiunea, ceea ce dorim să facem cu viaţa noastră. Iar restul o să vină de la sine.

Pe baza analizei situaţiei existente în societatea de azi, când toţi aleargă în orice direcţie dar puţini ajung la o destinaţie precisă, trebuie să precizez că noţiunea de putere şi cea de elită sunt strâns legate şi ocupă poziţii cheie în accelerarea importanţei cunoaşterii în contextul procesului de "vedere dincolo voalul aparenţelor", o vedere dincolo de ceea ce este imediat, dincolo de imperfecţiuni, dincolo de manifestările concrete.

Asta pentru că elita lumii, în ciuda a ceea ce se crede, nu este formată din preşedinţi, senatori şi directori executivi, ci tocmai din acei oameni de ştiinţă, de multe ori uitaţi sau amintiţi în fugă, ei sunt cei care ne deschid ochii și mintea spre noi orizonturi şi înţelegeri.

Şi tot cunoaşterea, sinonimă cu noţiunea de putere şi având sensul de alianţă a înţelepciunii cu ascuţimea mântuirii, poate pune bazele unei credinţe puternice în Dumnezeu, sub mantia unui iluminat care poate citi secretele sufletului şi, totodată, poate atinge starea de conştiinţă pură. Contestarea acestui fapt, ori neîncrederea faţă de actul cunoaşterii prevăzut în scopul Creaţiei, duce la un soi de criză obiectivă a puterii însăşi, care nu mai poate fi potenţată de înţelegerea armoniei între ego-ul ideal şi miracolul existenţei.

A învăţa să faci din evoluţia ta o lucrare a divinului înseamnă să acorzi prioritate cercetării, cunoașterii și inovării, încât studiul procesului cunoașterii să devină ocupația ta principală. Iar cunoaşterea se doreşte a fi o facultate a sufletului care cunoaşte lucrurile dinainte ca ele să capete vreo formă, atunci când împărtăşeşti o credinţă invincibilă care poate muta munţii din loc, care totodată poate să mântuiască, care poate face față durerii, foamei şi persecuţiei, care poate deschide orice suflet şi poate dezarma orice rezistenţă.

Prin leadership, încercăm să imprimăm o mişcare asupra a ceea ce este imuabil şi omniprezent, adică începem să urmăm calea dreaptă a credinţei care constă în posesia cunoaşterii căpătate prin cercetare, experienţă practică, autocontrol mental, minuţiozitate şi interacţiune cu alţi profesionişti.

Iniţiaţii au o cunoaştere mai aleasă dacă ne gândim la faptul că tot ceea ce este faptic, clădit pe spiritualitate, la fel ca tot ceea ce este de folos acestei lumi, îşi are vârful de lance în a gândi fenomenele oferite intuiţiei, adică a le evidenţia proprietăţile esenţiale sau a le atribui anumite semnificaţii. Iar dacă facem o paralelă cu "Esenţa tuturor lucrurilor", trebuie să ştim ceea ce spunea scriitorul Francis Barrett cu câteva secole în urmă:

"Dacă exista sute de virtuţi ale soarelui întâlnite în tot atâtea animale, plante, metale sau pietre, va trebui să le adunăm împreună şi să le ducem la o singură formă, în care vom regăsi unificate toate virtuţile de care am avea nevoie.”

În momentul în care permiţi să vezi dincolo de voalul lumii, privind către tărâmurile mai bine rămase nevăzute, şi începi să te redescoperi, înseamnă că ai atins apogeul cunoaşterii, iar legătura ta cu Dumnezeu este fără pată.

* Notă: Mika Waltari - Tânărul Ioannis , Editura Polirom, 2020.