O singură privire atentă poate transforma un suflet neglijat în făgăduiala vie a unei împliniri mai înalte.

Am cunoscut mulți oameni până atunci, viața lor fiind alcătuită din nevoia de a se deconecta de la o realitate de care se tem, un fel de umbră poruncindu-le ce să facă clipă de clipă pentru a-și reevalua prezentul. Dar știți ceva? Nimeni n-a ținut cu adevărat la mine. Nimănui nu i-a păsat vreodată de micile mele creații, văzute ca niște spațiii care favorizează ieșirea din timpul cronologic, așa cum se stipulează în scenariul original al unei experiențe subiective, într-o făgăduială adusă împliniri rostului esențial pe care-l au talentul, judecata de valoare, bucuria artei și adevărul profund al sufletului omenesc. Până când a apărut maestrul, și atunci totul a fost altceva.

Pentru prima oară în viața mea, cineva se interesa de mine, cu același interes cu care pictorul își caută muza într-un spațiu imaginar, făcând dintr-un simplu mesaj de prietenie un simbol al iluminării interioare, al cunoștințelor intelectuale și a experienței spirituale. Straniu, mă simțeam ca și când aș fi fost o plăsmuire a unei minți care vrea „mai mult“ decât altele. Cineva a văzut în mine ceea ce nimeni n-a fost vreodată capabil să vadă: talentul de a interpreta visele în contextul realității, acel filon al înlănțuirilor uniforme și constante dintre fenomene.

Cum îți valorifici vizibilitatea pentru ca expresivitatea creației tale să reflecte evoluția unei viziuni inedite, capabile să transforme conținutul creativ într-o formă nouă și superioară?

Și nu mă refer neapărat la talentul artistic, ci la faptul că vedeam lucrurile întotdeauna altfel, dintr-o perspectivă deosebită. Iar aceasta se întâmpla să fie și calitatea cea mai prețioasă a unui artist excepțional. Aveam un spirit copilăresc nebun: aveam multă imaginație și eram foarte activ. Iar din acest punct de vedere, mi-a mărturisit ulterior maestrul, nu mă întrecea nimeni.

Sub îndrumarea maestrului, care mi-a dat o bună și serioasă pregătire artistică, am învățat și am reușit să dau o nouă interpretare artei, am reușit să dau tonul unei noi tendințe în materie de exprimare a viziunii mele. Însă n-aș fi izbutit acest lucru daca n-aș fi acceptat cu entuziasm tendințele maestrului meu către modernitate.

El mi-a spus de multe ori: "Nicu, vei reuși să faci un pas hotărâtor în desăvârșirea artei tale, doar dacă dai conținutului o formă nouă și superioară, și un sens deosebit."

Poți depăși convenționalismul, transformând conținutul lăuntric într-o legătură emoțională profundă, unde realitatea obiectivă și cea subiectivă evoluează împreună?

Așa cum un pictor, pentru a da valoare artei sale, încearcă o transpunere a realității prin culoare, folosind mijloace impresioniste sau expresioniste, tot așa și tu, ca lider, ca să dai valoare leadershipului tău, trebuie să transpui realitatea într-o viziune proprie, în stilul tău personal. Leadershipul tău trebuie sa vădească o tendință spre originalitate și inedit aș putea spune, cu orice preț; trebuie să capete o "formă" nouă și superioară, și să sugereze un sens deosebit.

Pentru a imprima în mintea și în sufletul oamenilor noi aspirații, pentru a le deschide noi orizonturi, trebuie să știi să interpretezi cu multă imaginație legătura pe care o simți față de operele lor, asimilate adesea sub forma unor raporturi desăvârșite ale proporțiilor dintre perspectivele de viață și direcțiile de acțiune.

A învinge convenționalismul, renunțând la a utiliza formule, noțiuni și principii depășite de timp, înseamnă să ai în vedere construcția unei noi perspective de interpretare a realității racordată la sensurile unei opere de artă care impresionează prin dezvăluirile inedite ale unei vieți trăită printr-o serie de atitudini, reacții și ajustări ale acelui întreg personal care penetrează universul conștiinței cu simțul imaginației.

Îți manifești intenția de noutate într-o creație a cărei concepție proprie nu se menține pe linia obișnuitului?

A-ți exprima intenția de noutate înseamnă să te manifești într-o creație care este întreaga existență a unei ființe alcătuită după chipul și asemănarea ta, motivându-te să faci schimbare din ceea ce ți se relevă ca fiind o regândire a experienței de renovare a lumii sub tutela unui Exlusive Brand.

Conferă artei tale un caracter modern, adică orientează-te către o concepție proprie particulară care să nu se mențină pe linia obișnuitului și familiarului, și care să corespundă stadiului actual al progresului. Așa cum o gamă de culoare searbădă și monotonă nu poate exprima plastic sentimentul unei teme umane, tot așa un leadership cu o abordare practică neinteresantă, searbădă, prea puțin creativă și deloc originală, nu poate să exprime un sentiment profund de încredere și forță, și nu poate să dea o senzație de durată.

Arta ta duce spre ideea unei lumi care se transformă într-o metaforă, ca fiind o caracteristică a unei variabile aleatoare de tip: "referință care nu a mai fost inițializată"?

Calitatea superioară a conținutului tău lăuntric poate fi evidentă numai într-o plăsmuire a minții care transgresează granița dintre cotidian și oniric, debordând în idei, forme și culori care fac obiectul unei singure contribuții la valorificarea creației din universul unei lumi trasformate în metaforă. Câteva exemple de metafore: "acel ﬁor dumnezeiesc al veșniciei", "vederea din spațiu", "eu sunt pâinea vieții" sau "estetica unei inimi care călătorește în nemurire".

Leadershipul trebuie să fie un proces de creație, de înnoire, de formare, în nici într-un caz un proces de îmbătrânire sau de durată medie. E chemat să învingă convenționalismul și banalitatea în care poți cădea, atât tu, cât și cei din jurul tău.

O referință care nu a mai fost inițializată poate fi acel mijloc de expresie care prin elementele de limbaj se îmbină armonios cu cele de expresivitate pentru a crea un ansamblu unitar, producând o stare de "trezire" într-o altă dimensiune a recepționarii artei, numită "varietate", având funcții diferite: estetice, cognitive, comunicaționale, funcționale, simbolice, critice, sociale.

Modernitatea este ceea ce creezi unic prin reinterpretarea unei teme din perspectiva prezentului și prin transformarea imaginarului într-o realitate nouă.

Concluzie: În leadership, ca în orice alt domeniu, trebuie să "fii în pas cu lumea", adică să fii bine ancorat în realitatea zilelor noastre, să fii capabil să percepi trendul actual și de perspectivă. Metodele, mijloacele și căile propuse a fi urmate trebuie să fie de actualitate, adică e necesar ca "arta" ta să aibă un caracter modern, și acceptat de cei din jurul tău. Deci, conferă-i artei tale o formă nouă, moderna și un sens deosebit.

Ca să consolidezi prestigiul leadershipului tău și să-l aduci la o "formă" deosebită, schimbă-ți orientarea în funcție de împrejurări. Și ferește-te de pericolul unei originalități lipsite, în fond, de o temelie sănătoasă. Mijloacele, strategiile și politicile tale, trebuie să se ridice la stilul impus de o temă actuală, să nu capete un aer învechit și demodat, și să confirme așteptările celorlalți. Altfel leadershipul tău va rămâne doar o "lucrare" banală", lipsită de subiect, care se mărginește doar la un orizont temporal.