Modul în care înțelegi expresivitatea depinde de sensul pe care imaginea îl transmite dincolo de culoare.
Într-o zi, i-am propus maestrului să ne uităm împreună la o fotografie a celebrului tablou al lui Caravaggio, "Jucătorii de cărți" și să-i găsim erorile. Astfel, i-am aruncat mănușa, l-am provocat la luptă. O luptă cu implicații profunde și benefice. O asemenea provocare între doi artiști, unul - a cărui măiestrie a fost mult șlefuită de-a lungul timpului, celălalt – care nu-și exersase îndeajuns talentul, dar care vădea o pronunțată sensibilitate la tot ceea ce era frumos și interesant, însemna un pas înainte spre îmbunătățirea cooperării și colaborării dintre noi.
Maestrul nu părea deloc îngrijorat și nici surprins de idee. Mi-a răspuns gânditor, blând, cu un ton ocrotitor:
- De-acord, dar cu o singură condiție. Să îți expui tu primul punctul de vedere.
M-am uitat cu atenție la imagine concentrându-mi atenția la absolut toate detaliile. Caravaggio prezenta de regulă puține personaje în picturile sale, însă minuțios detaliate, amplasate deseori într-un spațiu obscur.
Importanța operei tale de artă rezidă în paleta de nuanțe dominante folosite la suprafață sau în capacitatea tabloului de a te exprima pe tine însuți?
Mi-am expus părerea vizavi de culori, pe care eu la găseam puțin prea saturate, prea mohorâte. Verdele, albastrul, roșul, movul sau violetul – culorile mele preferate, lipseau din tablou. În schimb dominau nuanțele de maro, negru, portocaliu, cărămiziu și alb. Eu întotdeauna am nutrit o admirație deosebită pentru tablourile pline de viață, de un colorit vesel, precum cele pictate de Jim Warren, Francois Boucher, Salvador Dali sau Bosch.
O clipă, maestrul mi-a cercetat chipul, ca și cum ar fi citit un jurnal, apoi mi-a spus:
- Să știi, Nicu, că uneori un amalgam de culori nu face decât să încarce tabloul inutil și deranjant. Nu întotdeauna culorile conferă expresivitate și forță imaginii. Important e ceea ce exprimă tabloul, la asta trebuia să fii tu atent. Căci tabloul îi dă posibilitatea pictorului de a se exprima pe sine.
Poți contura o artă care să se transforme treptat în știință, astfel încât imaginea contemplată de privitor să exprime conceptul „savurează cu încetinitorul experiența lăuntrică a unei vieți mărețe”?
O artă care se transformă treptat în știință este un act de creație care nu implică criteriul asemănării, deci care nu se poate încadra în șabloane, din care răzbate întotdeauna un concept unic al cărui conținut evoluează în mod constant. Semnificațiile adânci ale acestei arte trebuie să aibă ca și corespondent în acest concept veritabil acea parte a imaginii pe care privitorul vrea s-o păstreze în memorie, plasând în prim plan o lume interiorizată, o poveste despre dificilul drum al maturizării sau o lecție despre viață.
La fel cum un pictor își exprimă arta prin intermediul compozițiilor sale, tot așa și tu, ca lider, trebuie să exprimi prin intermediul leadershipului tău o artă prin care să îți exerciți influența, o artă care să se alinieze cu stările tale interioare, care să reflecte ideile, gândurile și sentimentele tale.
Fă dovada faptului că leadershipul pe care îl promovezi îți exprimă propriile valori, altfel nu vei reuși să-ți pui în valoare abilitățile cele mai relevante și mai utile. Fă dovada faptului că leadershipul tău este o artă vie a frumosului, sinceră, bazată pe înțelegere, care se poate integra în orice mediul, însă fără s-o "încarci" cu prea multă presiune, cu prea multe sarcini și responsabilități – altfel s-ar putea să fie greu acceptată.
Poți să-ți exprimi arta prin propriul model de raționalitate, astfel încât o experiență lăuntrică să capete o formă vizibilă în exterior?
Leadershipul tău trebuie să aibă aceleași capacități ca ale unui aparat foto digital – să fie inteligent, ușor de utilizat, accesibil ca și performanțe, conceput pentru utilizarea de zi cu zi - altfel nimeni nu îți va împărtăși idealurile înalte.O experiență lăuntrică văzută "din afară", alungindu-se într-o traiectorie lineară a dezvoltării cunoașterii unei anumite teme, oferă posibilitatea unei analize a puterilor intrinseci de semnificare și simbolizare a fragmentelor exstențiale care compun o anumită fațetă umană.
Deci raționalitatea cu care îți impregnezi creația și care îți călăuzește imaginația trebuie să introducă capacitatea care te face capabil să recunoști un ideal al propriei tale ființe într-un fel original, care îl îndreptățește să fie clasificat printre cele mai importante exemple de artă într-un triptic edificator: permanență, transparență și afectivitate.
Caută necontenit noi modalități de expresie (aidoma unui artist talentat) prin care să generezi în conștiința și în mentalitatea oamenilor din jurul tău senzația de armonie, de cordialitate și încredere reciprocă. Iar o modalitate de expresie foarte puternică este modelul tău propriu. Oamenii vor împrumuta de la tine atitudinea ta, psihologia ta, îți vor imita maniera de lucru; cu alte cuvinte vor adopta acea atmosferă prezentă în leadershipul tău.
Cum integrezi forța exemplului în propria viziune, astfel încât fiecare formă de expresie să transmită un impuls capabil să-i conducă pe oameni spre un țel comun?
În cartea mea, "Performanța în conducere", am ținut să menționez de mai multe ori faptul că aproape întotdeauna oamenii se ridică la înălțimea modelului urmat. Altfel spus, oamenii au nevoie de un model după care să se orienteze, pe care să-l urmeze și să-și desfășoare activitățile în conformitate cu el.
Dă-le oamenilor "hrana" așteptată și ei te vor urma oriunde. Dacă nu simți că exiști în sufletul lor înseamnă că metoda prin care îți exprimi arta, modalitatea prin care transmiți mesajul, ordonarea planurilor și punerea lor în aplicare, este defectuoasă. Înseamnă că arta ta, care reflectă puternic stările tale interioare, nu oglindește nici pe departe preferințele lor. Înseamnă că arta ta nu are valențe etice și morale, spirituale și emoționale, și că nu este capabilă să îndrume spiritele spre realizarea unui țel comun, deci că este una inexpresivă, searbădă, fără perspectivă și fără "culoare".
A reda arta printr-o modalitate de expresie proprie înseamnă să faci din actul de creație o dezvăluire a lumii interioare, capabilă să zguduie și să umanizeze privitorul.
Concluzie: Leadershipul ridicat la rang de artă este acela care are o expresivitate deosebită, care este simplu de înțeles și ușor de urmat mai ales atunci când modelul personal al liderului este acceptat.