Leadership Unleashed

Contribuie la crearea unei noi identităţi de sine, printr-o reînnoire permanentă a „adevărului” care te defineşte.

Filmările se desfăşoară, în genere, în condiţii bune. Tisse caută compoziţii cât mai expresive, biciuit de imaginaţia plastică a regizorului. Dar preocuparea lui Serghei Eisenstein pentru actor este, se pare, unilaterală. Venind la locul de filmare, actorii nu ştiau ce se va filma în acea zi. Îi folosea ca un element al plasticii cadrului, fără a se ocupa prea mult de interpretare. De aceea regizorul întâmpina mari dificultăţi în munca cu actorii. Pentru rezolvarea lor acceptă ajutorul Elisabetei Telesova, care va rămâne şi mai departe consiliera lui în această privinţă şi bună prietenă totodată.

Problema va rămâne însă în picioare şi mai târziu se va vorbi adeseori despre faptul că Eisenstein distruge personalitatea actorilor, suprimându-le interpretarea în scopul obţinerii expresivităţii plastice, doar, şi va fi condamnat pentru că nu suportă nicio critică în acest sens. *

Leadership: Poţi să dai credibilitate unei creaţii care intră în opoziţie cu ceea ce se întâmplă într-un context al receptării autentice?

Să creezi noi forme de artă prin delimitare de orientări şi puncte de vedere, dar în măsura unei eventuale înţelegeri intervenite între părţi, înseamnă să distingi şi să sortezi între ceea ce îţi aparţine în mod autentic şi ceea ce ai împrumutat de la alţii. Sau mai bine zis, înseamnă să intri în contact cu un anumit adevăr despre tine însuţi pentru a folosi ceea ce este mai bun din ceilalţi, invocând o aşa zisă autoritate de judecată - ce are forţă de respingere.

Adevărul despre tine este similar aparenţei luată drept esenţă, o funcție de distanță care se autoapelează prin nevoia stringentă de a te impune într-un mod care îi forţează pe ceilalţi să renunţe sau să se considere nişte paria din motive care nu ţin în primul rând de ei. Asta înseamnă să dai credibilitate unei creaţii personale care intră în opoziţie cu ceea ce se întâmplă într-un context al receptării autentice.

Dar aceste creaţii personale autentice, în care noţiunile de „formă” şi „substanţă” cedează unei anumite tentaţii venite din lumea exterioară, prin intermediul subiecţilor de test şi de cercetare, receptivi la orice tip ce cerinţe, vor trebui să aibă trăsăturile artei.

Acest lucru este posibil doar dacă fantezia artistică nu-şi ia lua zborul de pe terenurile umanului şi dacă nu intră într-un spaţiu restrictionar, domeniu exclusiv al ştiinţei, tehnicii, inspiraţiei şi experienţei lipsite de căldura sufletească - în vederea obţinerii expresivităţii care să te individualizeze pe scena marilor înfăptuiri.

Leadership: Care este greutatea pe care o resimţi percepându-te pe tine gândind într-o lume care îţi scapă?

Ne amintim aici de mitul maşinii care gândeşte, în viziunea filosofului francez Mikel Dufrenne, simbolizând boala secolului, înţelegând prin aceasta greutatea pe care o resimte omul percepându-se pe sine gândind şi dorind, într-o lume care îi scapă, în care se alienează şi unde nu-şi mai găseşte rădăcinile. Un soi de cunoaştere apriorică, sădită în adâncimile conştiinţei, pe care omul nu doar că o subevaluează, ba chiar o ignoră, pentru a se putea concentra doar asupra chestiunilor esenţiale ce-l interesează.

Iar această greutate resimţită cu forţa unei dependenţe de exprimare şi de expansiune a cunoaşterii, în condiţiile unor exigenţe de abordare şi utilizare a artei pentru care „subiecţii de test” nu au suficientă pregătire, are rezonanţă în delimitarea propriei individualităţi de statutul de persoană tolerată.

Pentru a atinge acel nivel al leadershipului care îţi oferă şansa de “a reconfigura” identitatea după placul celorlalţi, trebuie să lupţi împotriva acestei tendinţe de a organiza creaţia ca o „totalitate închisă” în care ceilalţi reprezintă doar „ elemente ale plasticii cadrului ”.

A distruge personalitatea celor care te susţin în demersurile de promovare a artei autentice, suprimându-le interpretarea în scopul obţinerii expresivităţii plastice, este echivalentul condamnării tale la neputinţa de a te face înţeles, înaintând vertiginos până la neputinţa de a te mai accepta şi suporta tu însuţi.

Adevărul care definește motivul regizorului de a se focaliza mai mult pe conținut decât pe formă, este o oglindire fidelă a realității în gândire privind aprobarea sau dezaprobarea interpretării unor roluri care nu sunt ale lui.

Leadership Unleashed evidenţiază acele porniri spre perfecţionarea artei, puse la comanda unei identităţi de sine continui care îşi exagerează importanţa, manifestându-se cu putere într-o direcţie de sens contrar conduitei de deschidere şi toleranţă faţă de ceilalţi.

Delimitarea propriei perspective asupra artei peste care se clădeşte viitorul profesional, traversată de viziuni şi de pasiunea detaliului, nu au ca punct de referinţă calitatea de a fi empatic - dar exact aceasta stă la baza recunoaşterii propriei tale superiorităţi sau inferiorităţi.

* Notă: Ion Barna - Eisenstein , Editura Tineretului, 1966.