ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Les Valses De Vienne

On Noiembrie 14, 2019, in Leadership Pro, by Neculai Fantanaru

Învaţă să spiritualizezi tot ce poate să impresioneze sufletul, în sensul ingeniozităţii execuţiei unei opere de artă care poate fi transpusă într-o poveste fascinantă de viaţă.

De fiecare dată când mă gândesc la viaţa mea, discretă şi răbdătoare ca un simptom al timpului cristalizat şi pus sub sticla amintirilor cele mai tainice, văd filmul unor întâmplări care au în mijlocul lor sufletul trandafirului, monologul unui artist talentat, viu şi liber, sceptrul unui rege tânăr şi frumos, transformarea unui actor care imită perfect o figură celebră, sau povestea unui dansator care încearcă să-și depășească condiţia burgheză pentru a-și putea urma visele.

Viaţa mea, o psihologie a văzului creator şi propagator de semnificaţii, e ceva cu mult mai mult decât ar fi cineva dispus să înţeleagă.

Dragul meu trandafir, mi-ai dat curaj să nu mă plâng de viaţă, chiar dacă ea a început cu o piesă de suflet intitulată „Portret al unui personaj feminin” şi încă continuă pe acordurile unui vals clasic, foarte lent, dar emoţionant. Am spus întotdeauna DA schimbărilor, am crescut coordonându-ne activitatea intuitivă a spiritului cu ciclurile unei culturi a cercetării în artă, am fost martori la toate transformările anotimpurilor. N-am plecat în locuri diferite, precum beduinii care cutreieră deşerturile în lung şi în lat, nu ne-am îndepărtat unul de celălalt aşa cum se împrăştie granulele de nisip de pe toate plajele lumii, iar fără tine aş şti cu greu cine sunt, cine vreau să fiu, cine mă recunosc într-un dublu al meu.

Ai fost mereu lângă mine, împărtăşindu-ţi gândurile de iubire, pace, mulţumire, puritate, perfecţiune, cel pe care îl vedeam de fiecare dată când îmi desprindeam privirea de la lucrurile ce încercau să mă robească prin forţa lor haotică. Expresivitatea de care ai dat dovadă într-o imagine plină de spirit, împletită într-o armonie cu vibraţiile sunetului şi tonalităţii clasice, romantice, specifice primei jumătăţi din secolul XIX, pare a fi investită cu eleganţa de neegalat a unui virtuoz care trebuie neapărat să exprime ceea ce dansează într-un colaj de excepţie: Les valses de Vienne...

Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei artistice se realizează prin aducerea în conştiinţa celor din jur a unei imaginii cu un impact emoţional puternic care simbolizează o realitate spirituală.

Elementul caracteristic al fragilităţii emoţionale, din perspectiva opţiunilor care guvernează manifestările artistului, constă în originalitatea operei pe care el se simte chemat să o înfăptuiască. Această operă, bazată pe idei şi aspiraţii care nu trebuie să se îndepărteze de regulile alianţei dintre integritate şi nobleţe, îmbină laturile constructive ale lucidităţii şi rigorii ce-l împiedică pe artist să se lase abandonat compromisurilor şi ambiţiilor condamnabile din punct de vedere etic şi social.

Trandafirul spiritualizează tot ce poate să impresioneze sufletul, chiar şi în studiul portretisticii unei epoci mai vechi, păstrând linia clasică, în sensul execuţiei lucrării unui artist care surprinde pe pânză un întreg univers emoţional. De la un dans care întreţine ambiguitatea relaţiilor dintre un pictor şi o balerină, se ajunge la povestea plină de romantism a doi oameni speciali a căror deplinătate artistică se contopeşte cu rodul inspiraţiei şi bucuriei lor: un îngeraş cu bucle blonde şi privire albastră care are nevoie de atracţia unui grad de libertate pentru a-şi revărsa vraja sufletului asupra înţelegerii lumii.

Legând două puncte prin asemănare, printr-un degradé elegant între diferitele nuanțe de roşu-cyclam şi prin suprapuneri de culori complementare cu alb-cenuşiu, artistul creează o reprezentare vizuală semnificativă. Opera lui îşi extrage sevele dintr-o realitate spirituală care evidenţiază sugestivitatea unei sincere confesiuni, prin descrierea unei frumoase etape a vieţii care nu-şi va consuma niciodată expresivitatea, puritatea unei experienţe emoţionante.

Desenul îşi începe activitatea cu schiţarea unei rochii lungi de mătase, copiind într-o oarecare măsură rochia de mireasă a unei tinere actriţe, apoi adăugă nişte pantofiori de cenuşăreasă în culoare contrastantă, îndulcind ţinuta de bal cu delicateţea unui evantai care se deschide. Micuţa domnişoară îşi ia puterea existenţei din sufletele părinţilor, exact ca şi trupurile lor surprinse în mijlocul ringului de dans, pe o pânză vie a cărei condiţie majoră de aderare la artă poate fi definită prin puterea timpului de a staţiona într-un culoar de lumină d'un château de province.

Leadership: Îţi faci din realitate o permanentă căutare a unui mijloc de exprimare a artei numai pentru a desăvârşi în ea opera imperfecta a naturii care măreşte sugestivitatea senzaţiei frapante de „renaştere”?

Trandafirul îmi supraveghează asocierile, amintindu-mi mereu de prietenia noastră ce parcă testează, în fundalul clar al unui dans grav și grațios, caracterul unui act autentic de căutare a desăvârşirii într-o fiinţă care ne încântă privirea şi ne oferă iubirea ei fără a cere nimic în schimb, o fiinţă care ne fascinează la auzul unei compoziţii muzicale ritmate, sugestive.

Educaţia plastică face o punte de armonie între minte-corp și emoții cu ajutorul unei forme de hrănire a sufletului cu un freamăt de sensibilitate şi luciditate care pătrunde, ca un fluid subtil şi înviorător, în coordonatele unei figuri coerente împărţită între cer şi rana unei inimi lovită de ambiţii.

Ambiţia fetiţei, aidoma Evei de Chazelay din romanul lui Dumas, este aceea de a capta un sunet al timpului, de a surprinde, prin artă şi joc, un chip al realității în mare măsură diferit de viaţa socială şi profesională. Ea trebuie să se arate vrednică de a cele trei daruri cu care natura a înzestrat-o: simţul, voinţa şi mişcarea, deci să găsească o modalitate de exprimare a gândurilor, a sentimentelor şi a libertăţii, prin mişcările corpului. Fără teama vreunor consecinţe. Cumva, ea trebuie să renască din propriile constrângeri, specifice timidităţii, complexelor şi fricilor pe care le dezvoltă provocările vârstei ei, trebuie să scape din mâinile unui destin care se arată capricios cu fiinţele plăpânde.

Valsul este felul în care firul vieţii începe să se tensioneze, anunţând abandonarea eului la orice sugestie venită din exterior, dar mărind revelaţia unui destin spiritual care îşi caută identitatea într-o poveste aparte.

Întâi de toate, fetiţei i se dezvoltă curiozitatea inimii, apoi curiozitatea privirii, vrând să-şi exprime prin mişcări simple, prin unduiri elegante ale şoldurilor şi ale braţelor, toate gândurile legănate prin auzul unui vals de Chopin. Calcă podeaua încetişor, desculţă, cu paşi mărunţi şi timizi, dar reinventaţi mereu, într-o atitudine de dăruire vecină cu senzualitatea, imaginându-se într-un spectacol live. Apoi, dintr-o dată, aleargă prin încăpere voioasă la chemarea unei ambiţii nobile, de a străluci în mijlocul reflectoarelor asemenea părinţilor ei, în ziua nunţii lor.

Leadership: Eşti în stare să-şi găseşti o oglindire fidelă într-un instantaneu aparte și memorabil, prin modalitatea construirii unei imagini care apare în conştiinţa lumii sub forma aproape definitivă a unei emoţii care reflectă coordonatele unei gândiri stăpânitoare?

Trandafirul îmi duce gândurile mai departe: „şi nu numai că va fi o fată frumoasă, dar va avea şi un suflet bun”. Vorbele lui Dumas se interpun între povestea noastră şi micuţa dansatoare:

„Magnetismul are, ca şi magia veche, semne şi mijloace oculte pentru a tulbura corelaţia firească a lucrurilor şi chiar pentru a schimba gustul, fondul şi aspectul naturii. Artistul se foloseşte de această putere de înrâurire asupra Evei, modelul său de cooperare între artă şi sentiment. El dă trandafirilor mirosul violetelor, face să se înverzească din nou pomii fructiferi după ce s-au uscat. Or tocmai asta îi era şi intenţia, să creeze în jurul Evei o lume fantastică, peste care să stăpânească gândirea lui.”

Trandafirul este oglindirea fidelă a unui instantaneu aparte și memorabil. El exprimă îndrăzneţ acţiunea unei fiinţe asupra altei fiinţe, irezistibila puterea a celui care creează asupra celui pentru care muzica îi este hrană, medicament, aer, tinzând să se plaseze psihologic şi estetic în legătură cu o experienţă de gingăşie, puritate, ceva de neuitat, staţionând în timp ca imagine de sine a unui visător care şi el s-a prefăcut în vis.

Ceea ce gândeşte unul, ghiceşte celălalt dând la o parte cortina sufletului care, chiar dacă uneori lăsa loc de umbre, întotdeauna lărgeşte orizonturile artistice.

„Eva, spuse sculptorul de suflete, am exercitat până acum asupra ta o acţiune care era necesară ca să te pot duce în punctul moral şi fizic la care te afli astăzi, dar la care acum renunţ. În momentul când îţi vorbesc, îmi iau înapoi toată puterea magnetică. Îţi redau tripla libertate - a sufletului, a inimii şi a minţii. Îţi redau simţul moral în toată întinderea lui. Îţi redau în sfârşit liberul tău arbitru. Nu mie îmi vei da ascultare, ci ţie înseţi.”

Cine încearcă să deprindă arta spiritului animat de inteligenţa sensibilă, o face numai pentru a recunoaşte în el însuşi opera cea mai de seamă a naturii, prin asumarea unui destin spiritual care se revarsă din sfera viziunii unui artist în cursul vieţii altui artist.

Les Valses De Vienne redă întâlnirea dintre un artist şi aspiraţiile de înalt spre atingerea unei stări de bine, în simţiri şi în gânduri, prin crearea armoniei dintre trup şi suflet, în sensul exprimării senzualităţii şi rafinamentului unei opere de artă într-o ambianţă clasică.



* Notă: Francois Feldman - Les Valses De Vienne

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate