Marca artizanală a intervenientului

Încearcă să anticipezi reacţiile dependente de sensibilitatea oamenilor, astfel încât să poţi interveni în desfăşurarea evoluţiei lor.

Niciun fel de trăire, nicio emoţie, niciun gând nu se agită atât de puternic în retorta existenţei Laurei Quinn pentru a-i reduce resentimentele şi frustrările. Pentru prima oară taifunul schimbării încearcă s-o smulgă din starea de cumpănă în care zăcea de ceva vreme. Relaţia în care este cuprinsă starea ei de funcţionalitate se poate scrie sub forma: sentiment de dispreţuire + stimuli negativi = reacţie adversă.

Adevărul care întristează omul este suferinţa pe care n-o poate accepta ca pe o fatalitate cu totul absurdă. Ştirea pe care i-o aduce domnul Hobbs, aceea că va fi concediată, azvârle o privire mai ascuţită în tenebrele care ascund adevărul, revelând acel dezechilibru, steagul negru al propriei ei deşertăciuni. Viteza reacţiilor de descompunere a materiei însufleţitoare, acţionând asupra energiei de activare a conductorului intrinsec, se accelerează. Într-o clipă zidul care îi conturează personalitatea începe să se clatine.

Laura primeşte cu vădită neplăcere ştirea că cei din conducerea companiei au în plan s-o concedieze. În ea se sfâşie ceva, ca şi cum un organism străin i-ar fi intrat în corp, celulele albe fiind incapabile să mai lupte cu agresiunea virală. Indecizia îi agravează starea psihică. Inima ei recunoaşte disperarea. Stăpânirea de sine, păstrată cu atâta greutate, ca o compresă sterilă pusă pe o rană deschisă adâncă, nu mai poate fi ţinută sub control. Povara demnităţii artificial menţinută îi alunecă de pe umeri. Ciocănelul din inimă se agită, bate tot mai puternic. Gongul care anunţă intrarea în criză se aude tot mai înfricoşător.

Un sistem chimic îşi menţine volumul constant până când se produce o reacţie de ardere. Laura nu-şi mai poate ascunde ura amplificată de vestea tulburătoare. Frământat, micul tiran din ea care le face şi le desface pe toate, nu mai poate să se stăpânească. Erupe cu un efect maxim, pe de o parte paralizant, pe de altă parte iritant şi răscolitor. "De unde ştii toate astea despre mine? Cum îţi permiţi..?"

Leadership: Întreaga măsură a valorii tale se axează pe construcţia unei imagini inedite despre sine, exprimată prin conştiinţa unei zguduiri sufleteşti care conţine o cugetare spirituală înaltă?

În acest moment nu o mai recunoaştem nicidecum pe Laura ca o entitate perfectă, ci mai mult ca o făptură de carne de sânge şi de nervi, creată pentru durere şi răzbunare. În ea se trezesc toate formele de protest, de neîncredere, de awareness, energia întregii ei fiinţe consumându-se vertiginos. Constantele ei caracteristice A+B, iubirea de sine şi respectul faţă de propria persoană, par că se pierd.

“ Eu vreau doar să te ajut. Sunt singurul om în care poţi avea încredere. Iar tu eşti singura fiinţă pe care eu pot conta. Este în joc viitorul nostru. ”, îi dă de înţeles domnul Hobbs - el care împleteşte firele prezentului şi viitorului, el care înţelege particularităţile cele mai semnificative ale fiinţei ei, legile de desfăşurare a evoluţiei ei, cu aceeaşi siguranţă de sine cu care un chimist stabileşte legile de desfăşurare în timp a reacţiilor chimice.

Cugetul ei neliniştit, dar totodată supus unei forţe spirituale înalte, are de-a face cu un soi de evadare dintr-o viaţă tristă şi pustie, continuând să o atenţioneze: "Fii mult mai mult decât eşti acum, fii mult mai deschisă la alternative şi dezvăluie-te ca un act de apărare în faţă oricăror suferinţe".

O conştiinţă spirituală înaltă este învelişul unei personalităţi hotărâte şi neînduplecate, care reuşeşte să facă posibile anumite lucruri, prin auto-actualizarea mentalităţii faţă de posibilităţile viitorului.

Leadership: Poţi să trăiești totul din uimirea faţă de victoria unei gândiri axată pe analiza destinului, în care Ego-ul se dezvăluie ca o tentativă de a aduce echilibru relaţia dintre ceea ce ţi se oferă şi ceea ce poţi lua singur?

Îndrăznind să acţioneze asupra ei cu o altă forţă de reacţie de aceeaşi mărime şi direcţie, dar de sens contrar, domnul Hobbs ridică un măreţ edificiu psihic şi emoţional, incomparabil cu nicio altă construcţie din structura ei existenţială. Pentru ca Laura să interacţioneze cu gruparea funcţională rămasă liberă în ea, neatinsă de fasciculul neliniştii absolute, el încearcă să-i reducă drastic suspendarea psihică condiţionată de conversia fiinţei ei de la valoarea true la false.

La mijloc e vocea cea mai profundă, lăuntrică, care-i şopteşte Laurei, arătându-i calea de mijloc. Acum, mai mult ca niciodată, ea trebuie să evadeze din starea imuabilă care o încearcă, înainte ca sufletul ei să se precipite în prăpăstiile cele mai întunecoase ale nepătrunsului. Să transforme total reactantul X în exces care în cursul reacţiei de nervozitate tinde să-i epuizeze resursele. Să se adapteze la noi stimuli antigenici, şi prin anticorpii produşi să se apere de propriile ei decizii şi gânduri negative. Să nu facă cumva ceva necugetat.

Păşeşte înainte, Laura ! Păşeşte fără nicio ezitare pe calea bucuriei şi a fericirii depline ! Victoria gândirii ei asupra destinului are ca reper contestarea oricărui regret pentru faptele ce urmau să vină, lipsa oricăror scuze, oricăror scrupule. Dar totodată, când domnul Hobbs îi întinde o mână de ajutor ca să-şi schimbe cursul destinului, ea acceptă orice risc, fiind conştientă că acţionând singură, sau fără să calce pe jarul unei idei pline de certitudine, nimeni nu-i poate garanta o anumită stabilitate necesară performanţei de a se autosusţine financiar.

Leadership: Îţi poţi face din scopul propriei dezvoltări personale garanţia unei dispoziţii sufleteşti care să conţină o cugetare spirituală, aşteptare şi speranţă, în concordanţă cu relaţia dintre consecinţe şi pedeapsă?

Schimbarea omului depinde în mare măsură de leadershipul pe care îl exercită intervenientul. Prin retuşuri şi adaosuri de elemente străine el poate modifica sensibil caracteristicile aliajelor din care e format omul, cu o scădere mică a rezistenţei lui. Aşa cum mărturisea oratorul profesionist John Fuhrman, “ un leadership de succes vine din disponibilitatea de a face la început ceva incomplet sau incorect, a suporta consecinţele, apoi a ajusta şi a relua – până când faci totul bine .”

Aşadar, intervenientul trebuie să vadă omul nu ca pe o fiinţă de sine stătătoare, capricioasă şi dominatoare, nici ca pe un obiect de inventar dat spre folosinţă la preţul de achiziţie, ci mai degrabă ca pe o fiinţă formată dintr-un conglomerat de calităţi care trebuie scoase la iveală.

El poate să-şi lămurească propriile îndoieli în privinţa capacităţilor sale de producere a schimbării, îşi poate demonstra vulnerabilitatea speranţelor cu privire la rolul formativ al leadershipului practicat, în condiţiile în care se dovedeşte totuşi că, în realitate, oamenii nu resping incursiunea lui în viaţa lor.

Laura Quinn a avut nevoie de domnul Hobbs pentru a-şi construi o altă viaţă, un alt viitor. Dispoziţia ei sufletească conţinea o cugetare spirituală, aşteptare şi speranţă, în concordanţă cu relaţia dintre consecinţe şi pedeapsă: "Efortul omului de a măsura tăria caracterului său constă în depăşirea acelui moment în care regretul îşi lasă o amprentă grea asupra vieţii sale."

Adevărata încercare a voinţei omului de a se schimba este viaţa pe care o trăieşte între îndoială şi regret, cu rațiunea că singurul absolut al evoluţiei sale îl constituie motivul unei fapte din care are doar de profitat.

Marca artizanală a intervenientului are pretenţii de premium, fiindcă intră mai greu în faliment. Reprezintă emblema celui mai iscusit lider, fiind o valoare ce nu poate fi "copiată" sau "furată" de către competitori, o caracteristică suplimentară care îl ajută să înţeleagă particularităţile cele mai semnificative ale omului şi legile de desfăşurare a evoluţiei lui.

Ca să interveni în desfăşurarea evoluţiei oamenilor, încearcă să anticipezi reacţiile dependente de sensibilitatea lor. Străduieşte-te să transformi total reactantul X în exces care în cursul reacţiei negative tinde să epuizeze resursele acestora. Îndrăzneşte să acţionezi asupra oamenilor cu o altă forţă de reacţie de aceeaşi mărime şi direcţie, dar de sens contrar, încât să ridici un măreţ edificiu psihic şi emoţional, incomparabil cu nicio altă construcţie din structura lor existenţială.

* Notă: “ Flawless (2007)"