ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Nebunia cunoaşterii în spaţiul realităţii extinse

On Ianuarie 16, 2015, in Leadership Q2-Sensitive, by Neculai Fantanaru

Concentrează-te pe atingerea unui anumit stadiu al procesului de prelucrare şi rafinare a cunoaşterii, întărindu-ţi capacitatea de a sugera formule autentice existenţei.

Nu cunoşteam toate raporturile dintre existenţă şi inexistenţă. Mi se părea că neantul este doar un efect ireversibil de prelungire a unei iluzii, de genul celei ale spaţio-temporalităţii. Şi că este constituit din adevărate legi nescrise. Dar tocmai asta este partea cea mai interesantă. Puteam să rămân încadrat în geometria unei lumi explorate strict ştiinţific, prin forţa interpretării şi a modului cum maximizam relaţiile între entităţile neobservabile direct, concepute în coordonatele unui univers fantastic.

Făceam un experiment care depindea de atingerea unui anumit stadiu al procesului de prelucrare a cunoaşterii întemeiate pe convingeri subiective, integrând anumite entităţi de sens în spaţiul existenţei mele, prin analizare redusă - frumos-urât, bine-rău, dragoste-ură. Dar mai ales prin utilizarea combinată a convingerilor nealiniate la câmpurile de undă ale adevărurilor lumii. Nonconformist, surprindeam fenomenele ce se înfăţişau în fiecare zi privirii mele, succedându-se şi repetându-se fără întrerupere, precum rotaţia unor sateliţi naturali în jurul planetelor.

Dacă la început aceste adevăruri s-au dovedit a fi o pură speculaţie, simple curiozităţi cu totul nefolositoare, un du-te-vino de lumini şi umbre, mai apoi ele s-au transformat în certitudini ce au deschis poarta răspunsurilor la întrebarea călăuzitoare a filosofului german, Martin Heidegger: „Ce este existenţa?”.

În romanul lui Cervantes, omul realist şi practic, Sancho Panza, încearcă să-l lecuiască pe Don Quijote de nebunia sa. Ideea era să pună o oglindă în faţa nebuniei lui, să înregistreze fiecare dintre iluziile sale absurde şi ridicole, astfel încât el să vadă cu limpezime înăuntrul propriei sale lumi şi să nu permită niciunui un factor exterior să oculteze adevărul.

Dar mintea lui Don Quijote refuză să vadă cu limpezime „evidentul” şi să înţeleagă valenţa transformatoare a personalităţi sale. Cu toate acestea, el reuşeşte să perceapă lucrurile mai clar decât oricine altcineva din jurul său, pentru că nu ținea cont de clișeele mentale care întunecau judecata celorlalți.

Leadership: Îţi extinzi orizonturile ştiinţei satisfăcând aspiraţia valorificării ample a descoperirilor care dau direcţie existenţei?

Susţinerea unei viziuni este un proces care poate avea la bază definirea unor adevăruri necunoscute, înfăţişând lumea dintr-o direcţie promiţătoare. Dar, în acelaşi timp, este o modalitate de întărire a capacităţii tale de a sugera formule autentice existenţei, care la rândul ei creează toate celelalte forţe.

Viziunea dă o imagine asupra gradului de încorporare a ştiinţei într-un cadru unic, în care leadershipul se poate manifesta ca o forţă mentală de pătrundere şi de percepere a unor adevăruri care pot schimba modul în care oamenii văd existenţa, lumea şi locul lor în ea.

Descoperirile pot servi ca exemplu strălucit al puterii de a face ştiinţă, chiar dacă noţiunile cu care operezi, depinzând de interpretările subiective atribuite realităţii, sunt astfel constituite încât să ofere existenţei un sens fundamental simplificat, nemarcat de evaluarea pozitivă ori negativă a celor din jur.

Aici ne referim la un gen de leadership care poate fi împlinit numai dacă înaintezi pe calea experimentului de tip „Artificial Existence Form”, vizând construirea unei realităţii ce poate fi valorificată într-o multitudine de ficțiuni în raport cu mai multe puncte de vedere.

Leadershipul tău este clădit pe ştiinţa întrebărilor care îşi găsesc răspunsurile în „sclipirea nebuniei”?

Acest gen de leadership, clădit pe ştiinţa întrebărilor care îşi găsesc răspunsurile în „sclipirea nebuniei”, este o formă de auto-angajare în actul definirii şi promovării unei noi realităţi constituite din adevărate legi nescrise. Adică plăsmuite prin integrarea unor entităţi de sens în spaţiul existenţei.

Ne împotrivim obiceiului de a amesteca concluzii false cu cele corecte. Vom spune că leadershipul are la baza producerea revelaţiilor trăite şi exprimate de individul ce posedă o minte absorbantă de noi înţelesuri şi premise, supuse unui raţionament logic (adică unul corect), rezultând ceva care contrazice realitatea pe care o văd ceilalţi. Liderul este individul care reuşeşte să perceapă lucrurile mai clar decât oricine altcineva din jurul său, pentru că nu ține cont de clișeele mentale care întunecă judecata celorlalţi.

Cine încearcă să stabilească o nouă realitate, o nouă filă a existenţei care poate să capete mai mult sens, utilizată ca un substitut pentru o îmbunătăţire a actului cunoaşterii ştiinţifice, prin valorificarea şi recuperarea necunoscutului şi non-explicitului, va putea să deschidă calea către promovarea unei noi definiri a leadershipului.

Nebunia cunoaşterii în spaţiul realităţii extinse vizează acea experienţă de creare a unor raţionamente care conduc la articularea unor noi puncte de vedere asupra existenţei ce poate să condiţioneze echilibrul individului cu lumea. Omul poate stăpâni realitatea, lumea şi existenţa numai pe măsură ce le cunoaşte în mod ştiinţific. Şi numai prin utilizarea combinată a convingerilor nealiniate la „câmpurile de undă” ale adevărurilor admise unanim.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us