ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Nebunia este o operă de artă

On Aprilie 12, 2015, in Leadership Expert, by Neculai Fantanaru

Reuneşte-ţi experienţa, talentele şi punctele forte cu o structură de navigare într-un univers de idei şi viziuni, într-un mod care să inspire şi să dea artei de a face ştiinţă o nouă orientare.

Voiam să transform ceva de nepătruns în cu totul altceva, pe care să îl pot defini ca fiind real, prezentându-l ca pe un adevăr restrâns care să nu intre în minţile oricui, nefiind înţeles decât prin constituţia sa spaţio-temporară.

Confuz. Mă simţeam ca şi când aş fi traversat un coridor gol, luminat de o singură flacără: a curiozităţii de a înţelege ceva care doar pare, prin modificarea consumului de energie a vidului. În spaţiul gol se transmite, de la un punct la altul, ca printr-un fluid nevăzut, o forţă ascunsă, o parte a unor răspunsuri aflate sub incidenţa nebuniei. Iar nebunia este o operă de artă, este reflexul unei lumi închipuite, pornind dinspre obsesie spre realitate.

Insistent, asupra gândirii mele mistificatoare plana întrebarea pe care îmi sprijineam credinţa, în înfiorătoarea nebunie pe care o cream singur atunci când făceam saltul spre o raţiune superioară ce păstra inteligibilul: „Cum?” În timp ce sentimentul pătrunderii întregului neînchipuit de către un adevăr ştiinţific, mai înalt decât orice gând, conturat în felul în care pictorul organizează spaţiile goale pe pânză dezvăluind noi detalii, căpăta variate nuanţe şi manifestări.

Era un punct de interes care putea fi poziţionat în mod simetric sau aleatoriu, prin extragerea materiei din ortoexistenţă, prin simpla trecere a timpului, în acelaşi fel în care grandiosul şi sublimul din artă, cu numeroasele lor nuanţe şi variante, formează un grup unitar coagulat în jurul unei perfecţiuni ce devine echivalentul înnoirii însăşi, forţa de a cuceri o nouă realitate.

Dacă Newton a încercat, dar n-a reuşit să unifice în mod convingător descrierea corpusculară cu cea ondulatorie a luminii, eu am izbutit să unific ceea ce era ascuns cu ceea ce era contrar logicii uzuale. Nebunia este sinonimă creaţiei pure, presupune resetarea gândirii, generarea unui impuls motivaţional pentru a îndrăgi incognoscibilul, ducând până la pierderea omului în vid fără posibilitate de întoarcere.

Leadership: Viața ta își poate afla sensul printr-o schimbare la nivel de interpretare a unei teme abordată prin argumente înlănţuite într-o gradaţie care merge spre concluzii greu acceptabile raţional?

Artistul este suma contrastelor dintre esenţa şi aparenta, dacă am pune cap la cap tot ceea ce influenţează rolul său într-o închipuire a unui chip purtat în balansoarul abiselor. El reprezintă acel canal de comunicare atins de inspiraţie care atinge aspectele relaţiei dintre cuvânt, imagine şi semnificaţie, accesat prin raţiunea de a trăi o altă experienţă pe care o consideră definitorie pentru formarea lui ca om, chiar dacă dintr-un Ego nemăsurat.

Ca să devii şi să rămâi artist până la capăt, într-un mod care să inspire şi să dea artei de a face ştiinţă o nouă orientare, pe cărările întortocheate ale neînţelesurilor şi interpretărilor infinite ale ascunsului în care nimeni nu poate intra, trebuie să te arunci în golul pe care îl dă ireversibilitatea proceselor de transformare ale realului.

Un om al progresului este produsul unei minţi care nu poate trăi în prezent, fuge tot timpul înainte şi înapoi spre o destinaţie diferită de aceea la care năzuiesc ceilalţi oameni. El este însoţit de o întoarcere la 180 de grade a minţii care poate exprima revelarea unei crize a fiinţei aparţinând intenţionalităţii de a face vizibil ceea ce încă nu este.

O înnoire care nu poate fi cuprinsă în marginile conştiinţei poate duce la un fals pozitiv, la un nivel superior de viziune a ceea ce se petrece dincolo de experienţa directă, în aşa fel încât să aibă sens, putând fi concretizat într-un produs creativ.

Astfel, realitatea nu mai este văzută ca o experienţă de viaţă care te maturizează, unică şi personalizată, ci începe să fie percepută ca un fel de exil autoimpus, asumat, într-o altă lume în care personajele trăiesc uneori experienţe limită ce le plasează în alte dimensiuni ale receptării faţă de fascinaţia unei imagini care îşi exprimă sensul printr-o analogie cu multe faţete ale aceluiaşi sine.

Leadership: Adopţi o abordare “open source” definită printr-un funcţionalism împins dincolo de limitele în care te-ai format ca om al progresului, din perspectiva unui paralelism cu adevărata natură a realităţii pe care o trăieşti?

Leadershipul, în cursul acestui proces de penetrare a enigmelor nerezolvabile raţional, fapt ce îşi pune amprenta pe întreaga ta evoluţie, bazată pe o abordare “open source”, se defineşte printr-un funcţionalism împins dincolo de limitele în care te-ai format ca om al progresului şi în care ţi-ai însuşit cunoaşterea.

Aici leadershipul lasă loc unei autenticităţi depline, dar în acelaşi timp se plasează în spaţiul unei ambiguităţi în ceea ce priveşte definirea realităţii şi punerea în aplicare a ceea ce-ai dobândit prin strădania de a transforma ceva de nepătruns în cu totul altceva, pe care să îl poţi defini ca fiind real, prezentându-l ca un adevăr care aparţine numai şi numai matricei cunoaşterii.

Abordarea „open source”, caracterizată ca un proces de creştere a individualităţii şi unicităţii ideilor, are ca principal aliat în demersurile de asimilare a unei viziuni îndrăzneţe asupra viitorului tocmai curiozitatea de a înţelege ceva care doar pare, prin pătrunderea într-un spaţiul greu de definit.

Ceva de dincolo de aparenţe, ca o alcătuire de mare forţă de convingere, manifestând apartenenţa la acelaşi unic adevăr. Unul care trebuia luat drept concept definibil în limbaj ştiinţific şi nu redus la semnificaţia sa din limbajul comun. Un adevăr care chiar dacă creează senzaţia unei dezordini studiate se poate traduce printr-un plus de originalitate, pe linia măreţiei şi vizionarismului.

Dorinţa cea mai puternică a unui artist al mixturilor de realităţi rămâne aceea de a-şi reuni experienţa, talentele şi punctele forte cu o structură de navigare într-un univers de idei şi viziuni, pentru a răspunde la cerinţele schimbării şi pentru a se adapta la necesităţile impuse de propriile sale idealuri.

Starea în care artistul îşi judecă propria creaţie, izolându-se de realitatea celor din jur, stă sub constrângerea necesităţii implacabile de a trăi într-o reprezentare a realităţii pe care creierul său a construit-o pe baza unor opoziţii faţă de tot ceea ce este integrat în graniţele normalităţii.

Să nu judeci niciodată un artist, pentru că s-ar putea să nu-ţi dai seama de diferenţa dintre un nebun şi un creator de noi perspective de abordare a personalităţii.

Nebunia este o operă de artă prin redefinirea realităţii pe care o experimentezi într-un context de genul "trebuie să deschid o fereastră spre adevărurile care scapă observaţiei obişnuite". Iar înfiorătoarea nebunie pe care omul o creează singur în încercarea de a face saltul spre o raţiune superioară - păstrând inteligibilul: „Cum”? - spre care tind elementele sale de unicitate, se declanşează atunci când începe să obţină rezultate din nimic.

Cine poate să modeleze dintr-un nimic un colos, cuprinzând pe de-a-ntregul măsura nebuniei care poate fi alăturată ieşirii din cadrul normal al gândirii, cel care înţelege în ce constă această experienţă revelatoare prin extinderea profunzimii în a crede într-un indefinit care poate fi interpretat ca o funcţie de alegere a inputurilor şi outputurilor, acela va izbuti să unifice ceea ce este ascuns cu ceea ce este contrar logicii uzuale. El va fi un indicator reprezentativ al superiorităţii.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us