Nu îți dezamăgi publicul

Stabilește-ți poziția finală față de atitudinea ta, fără să te pierzi într-o realitate care nu-ți validează responsabilitatea.

Și-a continuat campania în ciuda amenințărilor dure.

Un politician renumit a primit mai multe amenințări cu moartea, prin telefon dar și prin email, din partea unor persoane necunoscute din lumea interlopă care sperau să-l determine să nu mai continue campania împotriva traficanților de droguri care zilnic introduceau în țară cantități însemnate de Ecstasy, cocaină și hașiș. Nimeni nu credea că renumitul politician va mai avea curajul să apară în public. Dar el a făcut-o, a ieșit în public nu o dată, ci de mai multe ori, și a ținut discursuri, toate transmițând același mesaj clar, profund și puternic:

“ Nu mă voi lăsa intimidat de nicio amenințare. Mi-am luat angajamentul să stârpesc rețelele de traficanți de droguri așa că voi continua lupta pe care am început-o. ”

Te conduci după o hartă momentană a constrângerilor sau după o hartă permanentă a responsabilității?

Atunci când te confrunți cu o situație foarte delicată fugi din calea responsabilităților renunțând să mai lupți pentru scopul propus?

Cel ce poartă mereu în inima sa dorința de a-și atinge obiectivele, cel ce are credință, forță psihică și o ambiție de fier, se va afla întotdeauna mai presus decât ceilalți oameni. Nu prin funcția deținută, ci prin angajamentul său total față de propriul sistem de valori și convingeri.

Neplinătatea sau neajunsurile unui om care se își pune la încercare demnitatea și curajul, ies la iveală nu la el, ci la cei care îl judecă, pentru că aceștia se mențin într-o consecventă și severă fidelitate față de sensul asumării unei presupuse incompatibilități între ceea ce presupune să fii o ființă conștientă de sine, evoluată, și ceea ce presupune să nu fugi de ea, să nu o interpretezi după cum se potrivește scenariului din mintea ta.

În timp ce natura genială a celui care se comportă cu chibzuință, afișându-și superioritatea, prin intermediul structurii sufletești, depășește limitele formale ale unei libertăți de acțiune în toate direcțiile, cum ar fi exprimarea propriei identități și curajul de a dărâma granițele impuse de "vocile exterioare", chiar dacă acestea au fost trasate de propria condiție: singur împotriva celorlalți.

Această trecere dincolo de limitele unilateralității constituie tocmai strălucitoarea măreție a omului de cel mai înalt rang.

Așa cum harta reprezintă o imagine momentană a realității, tot astfel responsabilitatea reprezintă harta leadershipului tău care afișează zona de excelență pe care ai luat-o în proprietate. Numai pe această hartă se poate vedea cu adevărat cine ești și cât de bine te cunoști.

Responsabilitatea începe prin luarea unui angajament de tipul "nu mă voi apleca în fața celor care mă judecă", sau "Nu mă voi lăsa intimidat de nicio amenințare". Se continuă cu adoptarea unui comportament pornit dintr-o rațiune bazată pe valori și principii, care obligă oamenii, de voie sau de nevoie, să se miște într-o anumită direcție. Și se amplifică, sub influența evenimentelor curente, cu ecourile unei victorii care te poate face faimos, dacă, bineînțeles, dintr-un motiv oarecare, ești pornit pentru treaba asta.

Drumul spre reușită într-o funcție de conducere este lung și greu. Ca să clădești încrederea în leadershipul tău, ca să-i câștigi pe oameni de partea ta, atunci responsabilitatea ta trebuie să fie permanentă. Dacă harta pe care o ai la dispoziție este învechită, atunci nu-ți vei mai recunoaște pașii pe care i-ai făcut, te vei pierde în acea realitate care nu-ți susține valorile și care nu-ți validează responsabilitatea – ceea ce îți va aduce pierderea unei mari cantități de influență.

Ceasul tău deșteptător te trezește din starea de "A Fi" cu inima deschisă și activă?

Responsabilitatea este ca un ceas deșteptător. Aștepți de la responsabilitate să-ți facă treaba pentru care se trezești în fiecare dimineață?

Iar atitudinea ta în fața presiunii celorlalți este precum ticăitul ceasului: ar trebui să fie clară, dar nu foarte puternică ca să nu trezească suspiciuni, ostilitate sau furie. Motivul neîncetatului lor motiv de enervare, trădat și de caracterul și starea de spirit pe care o induci amestecând drepturile cu obligațiile într-un ghiveci moral, este conștiința că toate aceste impulsuri negative care tind să te blocheze sau să te redirecționeze simbolizează și tragedia lui: "sunt prea bun pentru ei și nu mă vor". Ceea ce reprezintă și o amenințare la adresa propriului orgoliu.

Fiecare om își orientează gândirea și acțiunile în funcție de modul în care se percepe el însuși prin prisma responsabilității sale. Odată ce ți-ai luat un angajament solemn, important, în fața oamenilor, fă tot posibilul să-l respecți. Căci numai dacă te dedici întru totul misiunii tale, indiferent care ar fi riscurile, vei fi chemat să iei hotărâri importante.

O funcție de conducere presupune riscuri pe care trebuie să ți le asumi. Dacă nu reușești să îți îndeplinești cu succes atribuțiile îi vei dezamăgi pe oamenii care te susțin, care și-au pus toată nădejdea în tine, și astfel, în scurt timp îți vei pierde credibilitatea.

Nimeni nu te va mai respecta, nu te va mai considera demn de încredere și vei fi chiar discreditat. În consecință, dacă nu ești ferm convins că vei realiza tot ceea ce ți-ai propus, desigur în limita posibilităților, nu te hazarda să întreprinzi nicio acțiune. Este mai bine și mai prudent să nu îți iei niciun angajament față de oameni, căci ei vor să vadă rezultate, nu justificări și scuze.

Leadershipul este o consecință a atitudinii de a-ți face loc în lume și de a-ți susține punctul de vedere printr-o relevantă manifestare a responsabilității morale față de propria ta “apărare”.

Concluzie: Atitudinea ta în fața constrângerilor și a presiunilor este cea care contează. Să devii o persoană admirată și respectată de toată lumea, nu este ușor. Trebuie mai întâi să îți respecți angajamentele și promisiunile în întregime și să duci la îndeplinire tot ceea ce ați promis, indiferent de riscurile la care ești expus.

Stabilește-ți poziția finală față de atitudinea ta, fără să te pierzi într-o realitate care nu-ți validează responsabilitatea.