ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

O rafinată formă de exercitare a leadershipului

On Februarie 17, 2020, in Leadership Q2-Sensitive, by Neculai Fantanaru

Dimensiunea titanică a artei este miracolul compoziţiei vizuale redată printr-o trăire intensă proiectată într-un stil personal de creaţie.

Mi-a plăcut videoclipul piesei "A kind of magic", a lui Freddie Mercury. Nu este vorba despre elementul solid și fascinant al fanteziei umane, sau despre modul în care sunetele se aranjează în aşa fel încât ideea muzicală să sune asemenea unui triumf al ştiinţei asupra obscurantismului, având o tentă de ficţiune integrată într-o poveste aparte. Este vorba despre predispoziţia umană spre credinţa în supranatural.

Dacă tot m-am transpus în acest univers paralel, nelimitat, splendid, plin de substanţă, îmi revine sarcina să încarc reprezentarea vizuală a corelaţiilor multiple din videoclip, în afara Sferei Vitale Înţelesului Comun, cu parametrii unei singure idei: “Tot ceea ce se înfăţişează privirii unui talent neobişnuit se dezvăluie ca într-o magie.”

Un creator de geniu este un spirit artistic definit prin natura relaţiilor sale cu divinitatea. Ştiu, şi sunt sigur de acest lucru, că nimic nu mi se poate potrivi mai mult în subtila trecere de la realitate la viziune, într-un spaţiu al transformărilor de substanţă, decât bucuria victoriei asupra haosului şi a morţii. Freddy Mercurry trăieşte în mine, acum şi pentru totdeauna, în împărăţia perfecţiunii unde nimic nu este lăsat la voia întâmplării, pentru că magia lui este apropiată de punctul de propulsie a spiritului meu artistic spre înaltele culmi ale Creaţiei.

Mai cred că acest "Magic" îşi capătă semnificaţia definitivă în puterea artei de a îmbina corect ştiinţa, talentul şi tehnologia, în sensul larg al dependenţei de visare şi experimentare, adică în sensul de investigaţie metafizică specifică creaţiilor controversate, prin faptul că totul are două posibile interpretări. Una la vedere, cealaltă ascunsă. Viziunea şi sentimentul. Prima fiind adăpostită de un frac negru, asortat cu ambianţa scenică modernă, cealaltă sesizabilă numai prin intermediul unui stimul suficient de puternic: dorinţa de a fi altcineva.

Magia în artă este exprimarea unei dorinţe arzătoare, conştientizată ca fiind acţiunea de schimbare a realităţii într-o poziţie de putere ilustrată ca formă inedită de expresie.

Omul îşi doreşte să fie altcineva numai atunci când nu este mulţumit cu ceea ce reprezintă el însuşi într-o memorie universală, aspirând la ceva mai înalt decât îi poate furniza prezentul. Sunt convins că "Magia" lui Freddy Mercury are un substrat aparte, ceva sesizabil numai în operele lui Borges, care la un moment dat scria:

"Acum sunt un om între oameni. În starea de veghe sunt profesorul Hermann Soergel, care mânuieşte un fişier şi redactează nimicuri erudite, dar în zori îmi dau seama, uneori, că cel care visează este altul. Din când în când, destul de rar, mă surprind mărunte şi fugare frânturi de amintiri, care, poate, sunt adevărate."

Leadership: Ai găsit un mod de a te construi, de a te umple cu adevăruri, trăind la limita dintre “a pretinde o anumită sensibilitate artistică” şi “a găsi un indiciu legat de ceva sesizabil doar în trăire, dar nedefinibil conceptual” ?

Din când în când, revăd videoclipul. Magia are viaţă, are sensibilitate, are artă, dar este sesizabilă doar pe scenele unde predomină fondul negru. Şi magia aceasta intensă, surprinzătoare, extinsă, parcă mă înconjoară şi pe mine, şoptindu-mi un secret arzător, sau revelându-mi un adevăr greu accesibil minţilor obişnuite: "Sunt silită să suport greutăţile unei memorii care se îndeletniceşte numai cu lucruri interzise, cu acea fragilitate a instantaneului, fiind nevoită să aduc în prim plan amintirea stranie a unei lumi cândva nobilă şi înălţătoare, apropiată de secretul metafizicii."

Linia şi culoarea se constituie, în acest caz, ca semne exterioare unei conotaţii de conştiinţă estetică, de unde şi nevoia de a da un nou sens artei înţelese ca mod de a mă conecta la altă realitate. Este ca şi când aş fi găsit o metodă mistică şi riguroasă de a trezi o veche memorie, dintr-un timp al preexistenţei mele. Ceva mă îndeamnă să caut alte memorii pentru a o şterge pe aceasta, fără să ştiu că lucrurile pe care le aştept sunt rareori lucrurile pe care le voi întâlni.

Magia este un indiciu legat de ceva sesizabil doar în trăire, dar nedefinibil conceptual.

În măsura în care pictura se pregăteşte să renunţe la desenul tradiţional, axându-se tot mai mult pe tehnica Splash sau pe tehnica pulverizării aerografice, magia nu poate renunţa la simbolizarea stării creatorului de a fi înălţat de la Pământ la Cer. Poate că, totuşi, magia conţine mai multă spiritualitate decât celelalte arte, fiindcă nu îşi modifică în timp forma de prezentare. Viziunea şi idealul fiinţei iluminate sunt atrase către Dumnezeu de o forţă necunoscută ce antrenează după ea şi trupul.

Leadership: Identificarea personalităţii tale cu o altă identitate poate fi înţeleasă ca efort de perfecţionare a unui tipar imagistic, capabil să reflecte dogma întrupării omului în splendoarea corpului unic al idealului de a fi “supranatural”?

Am găsit explicaţia. Este limpede că simbolizarea magiei în artă reclamă o anumită coerenţă a intermedierii între superstiţie, coincidenţă şi realitate. Numaidecât, am început să înţeleg lucrurile care mă înconjoară prin prisma acestei magii care îşi verifică secretele prin modul în care se inserează alcătuirile de vorbe, de imagini, de acţiuni, şi alte fenomene într-o temă unică: "Transpunerea sufletului într-un llimbaj plastic". De unde porneşte secretul în legătură cu această ştiinţă înaltă, vă puteţi da seama numai dacă urmăriţi din nou şi din nou videoclipul.

Încerc să simt magia, s-o pătrund prin atitudinea omului ridicat la cer, prin dispariţia misterioasă a obiectelor pline de semnificaţie: cheia unui cufăr vechi, inelele din piatră de cuarț incolor sau cărţile simple de joc. Toate lucrurile mă ajută să levitez prin automistificare, prin forţa adevărurilor necunoscute. Magia are o energie aparte. N-o poţi vedea, n-o poţi simţi, n-o poţi atinge. Dar ştii că ea există, ştii că are puteri nelimitate.

Magicianul este un Dumnezeu aflat la vedere, dar foarte greu de perceput. Iar Freddy Mercury s-a vrut un asemenea magician, un model de cauzalitate supranatural. Cu ce preţ?

Leadership: Trăsăturile de personalitate pe care le oferi privirii celorlalţi oameni sunt în armonie cu ideea pe care imaginaţia lor şi-o face despre tine într-un context de trăire dusă la maxim şi transformată în magie?

Veţi înţelege marele secret, cum să surprindeţi esenţa magiei, numai dacă simţiţi fericirea de a fi Freddy Mercury, dar totodată dacă simţiţi apăsarea şi spaima lui. Excesele de personalitate sunt estompate de aspectele dualităţii identitare. Magia nu trebuie integrată într-un concept filozofic sau metafizic, ci trebuie trăită la nivelul dorinței arzătoare a individului de a se întregi într-o realitate fragmentată a universurilor, în lipsa iluziei de a se trezi la bucuria simplă a vieţii.

Alinierea la Realitatea Divină aparţine fiinţei iluminate care a înţeles vorba de duh: “Cine vrea să ajungă în împărăţia cerurilor, să lase tot şi să mă urmeze pe mine.”Pentru un iluminat, magia este un mod de a se retrage din lume, din fața presiunii pe care aceasta o exercită asupra sa, regăsindu-şi liniștea, confesându-şi grijile prin intermediul naturii relaţiilor sale cu divinitatea. Magicianul se ridică de la pământ nu ca să epateze lumea, ci ca să păcălească ochiul obişnuit cu iluzia că “Totul este cum vrea el”.

Freddy Mercury este acel destoinic creator condus de spirit care spune: “Sunt peste tot, dar mă puteţi înţelege doar acolo unde nu există prezenţă fizică.” Şi astea fiind spuse, deja te păcăleşte. Eşti condus total în altă direcţie. Căci nimeni nu sesizează gravitatea cuvintelor sale dintr-o altă piesă plină de magie: “Inside my heart is breaking. My makeup may be flaking. Another heartache, another failed romance, on and on. But my smile, still, stays on. The show must go on.”

Leadershipul, sau magia de a fi diferit de restul lumii, aparţine exclusiv nevoii omului de fi mai presus de alţii şi mai presus de sine însuşi, două forţe unite într-o singură forţă. Dar, totodată, leadershipul este dominat de o singură constantă: sacrificiul de a te ascunde într-o minciună, într-o iluzie, în spatele unei cortine care ascunde o lume greu de descris, chiar şi mai greu de trăit.
                                                      
O rafinată formă de exercitare a leadershipului se distinge prin capacitatea omului de a opta, de a decide şi de a acţiona în cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte modalitatea de a se face perceput de ochiul spectatorilor, în aşa fel încât imaginea lui să nu năruie fixitatea privirii lor.



* Notă: Queen - A Kind of Magic

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate