Omul care a redat viața luminilor apuse (I)

Regândește orientarea și posibilitățile de manifestare a propriei tale autorități, astfel încât să găsești mai ușor un răsunet în planul psihic și emoțional al celor din jur.

Nu voi uita niciodată omul, colecționarul, visătorul care a trudit atâta amar de vreme și a reușit până la urmă să-și clădească din neant, prin încrucișarea elementelor care dau contur cunoașterii, prin distribuirea forțelor creatoare pe axele de coordonate reală și imaginară, propriului său imperiu. Vast, meșteșugit din oțelul cel mai dur al gândirii, sfințit cu focul cel aprig al simțirii. Relevant prin conținutul său ridicat de dezvăluiri, străjuit de clasificări, structurări, descrieri și disocieri.

Era un imperiu privilegiat care se autoperpetua prin captarea și analiza unei realități mai bogate, mai profunde, mai aspre. Ce arunca cu forța unui gigant firea omenească în vârtejul celor mai înflăcărate încercări, integrând-o în angrenajul complicat al destinului supus voinței sale inexorabile.

Îți asiguri o reprezentativitate suficientă în a conferi forță înțelegerii superioare asupra modului de a te poziționa între partea misterioasă a științei și bogăția simțirii profunde?

Ca un om sedus de imprevizibil și de provocări, mă cufundam în întuneric, într-o rațiune cunoscută doar de mine - în camera fără ferestre, în care nu pătrundea nicio rază de lumină. Dar în acest obscur, în acest ispititor lăcaș al exercitării controlului asupra simțurilor, laboratorul tainic al învierii naturii omenești, reușeam să creez cu autoritatea unui medium forme vagi, nețărmurite, neliniștite sau evolutive. Să înalț la nivel de artă o înțelegere superioară, o concepție inedită a realității profunde care îmi contura, cu răbdarea tipică a unui pictor, identitatea genuină, scoțând la iveală cele mai de preț însușiri.

Cât de înălțător poate fi întunericul ! Cât de binecuvântat poate fi procesul de aprofundare a științei ! De parcă ar fi trebuit să demonstrez existența unor anticorpi produși de organism în timpul unei infecții anterioare, găsind pe această cale antidotul, vaccinul, substanța care poate să neutralizeze bacteria, făcând-o inofensivă.

Antidotul care mă mobiliza necontenit, accelerându-mi presiunea sanguină, sub privirea critică a sinelui care se întreba „Quo vadis?”, contribuia din plin la punerea în mișcare a energiilor dătătoare de forță, sintetizând tot felul de înțelegeri, percepții, atitudini și sisteme de valori.

Magia - era transformatoare, restabilizatoare, consolidatoare. Trebuia să am răbdare, dacă voiam să reconstitui armonia ființei umane în totalitatea ei.

Îți poți modela personalitatea în scopul atingerii desăvârșirii, începând de la punctul cel mai de jos al valorii tale?

Cu șapte ani înainte de debut, celebrul scriitor Feodor Dostoievski vorbea într-o scrisoare adresată fratelui său, despre aspirațiile sale, despre menirea sa: “ Omul este un mister. Trebuie să aduc acest mister la lumina zilei, și dacă am să-mi dedic toată viața acestui țel, n-am să consider că am pierdut timpul degeaba: eu mă concentrez asupra acestui mister, pentru că vreau să fiu om. ”

Îți poți modela personalitatea în scopul atingerii desăvârșirii, doar dacă ești pregătit să începi de la punctul 0, de la punctul cel mai de jos al valorii tale. Acolo unde se concentrează forma incipientă a caracterului tău, profunzimea propriilor tale trăiri, sau din punctul în care te găsești în acest moment. Doar dacă reușești să aduci la lumina zilei misterul propriilor tale resurse interioare, care îți condiționează existența.

În același timp, punctul cel mai de jos al valorii tale este dat, dacă ar trebui să-l citez pe scriitorul Cornel Ailincăi, de năzuința inițială de redare realistă a lucrurilor în simbolul lor formal, sau, la fel de bine, poate pleca de la o descindere formală instinctivă, exploratoare, ale cărei trăsături sunt investite pe traseul cunoașterii de sine cu o sugestie figurativă, de tip "închipuire".

Așa cum un scriitor redă particularitățile unei figuri nu după un anumit tipar, ci după caracterul și însușirile personajului său, tot așa și tu, înainte de a-ți câștiga locul la masa liderilor, trebuie să te cunoști foarte bine, să te cufunzi mai adânc în tine însuți, în abisurile cele mai utile sau mai primejdioase ale firii tale - prima dovadă a genialității. Pentru a descoperi adevărurile cele mai complexe ale vieții tale, frumusețea ta psihică și emoțională, adevărurile care pot declanșa reacția edificatoare - cea mai sănătoasă.

Îngăduie dorinței tale neasemuite de schimbare să se materializeze. Fii mult mai mult decât ai crezut că ești, mult mai mult decât un ins oarecare. Ridică-te cu mândrie deasupra tuturor celorlalți, sintetizând acea înțelegere ce vine din atitudinea cu care alegi să întâmpini marile necunoscute ale vieții.

A te afla la adăpostul magiei înseamnă să ridici standardul de performanță al propriilor activități atât de sus încât să-l facă imposibil de atins pentru ceilalți.

O realitate mai bogată este o experiență de viață prin care treci, într-un anumit fel, când te afli în căutarea răspunsurilor de la capătul vizibil al unui fir răsucit de care trebuie să tragi cu tot efortul până ajungi la capătul celălalt.

Omul care a redat viața luminilor apuse aduce în prim plan acea capacitate de înțelegere a omului, de măsurare a dimensiunii sale epistemice, necontenita căutare de-a lungul întregii sale existențe a elementelor caracteristice, definitorii, care contribuie la formarea sa.

Să acumulezi acel material de observări și de experiențe sufletești, să folosești acea putere psihică și emoțională, de pe poziția omului care a înțeles variabila existentă în trăirile cele mai profunde ale făpturii omenești. Cele care apar și copleșesc, sau cele care au apus. Să-ți creezi condițiile necesare pentru a sintetiza, pentru a înțelege atitudinile și poziția adoptată de oameni. Aceasta constituie esența care dă o aură aparte leadershipului.

Leadershipul concentrează în propriul sistem de funcționare întreaga existență a omului înveșmântat în lumina cunoașterii și a simțirii intense, profunde. A omului înzestrat cu puterea de a percepe și de a descrie meșteșugit simțămintele cele mai adânc înrădăcinate în firea umană. A omului care, mai înainte de toate, și-a dedicat timpul, ca un veritabil înțelept, ca un scriitor, ca un Balzac sau un Zola care adună toate informațiile posibile despre personajele lor înainte de a le reconstitui personalitatea - descoperirii talentelor ascunse, a însușirilor și laturilor esențiale în virtutea cărora să poată gândi, simți și acționa cât mai eficient posibil.

Cum oare vei reuși să ai autoritate în fața celorlalți, dacă nu-ți stimulezi cunoașterea de sine?

Regândește orientarea și posibilitățile de manifestare a propriei tale autorități, astfel încât să găsești mai ușor un răsunet în planul psihic și emoțional al celor din jur.

Nu uita celebrele cuvinte ale lui René Descartes, “ Cogito ergo sum ” („Cuget deci exist”) - ceea ce înseamnă să aprofundezi cunoașterea de sine care reprezintă baza și motorul cunoașterii celorlalți. Numai astfel leadershipul tău va exista și va persista.