Orizonturile distincte ale înțelegerii transformatoare
Asumă-ți integral rolul de îndrumător în cadrul proiectului de cercetare numit “Myself”, utilizând ecuația de predicție a unui model de gândire cuprins între curiozitate și subtilitate.
Trăiam senzația unei căderi pe verticală, într-o extremă a interpretărilor și deformărilor necontenite ale realității personale. Incontestabil, eram pus într-o mare încurcătură, reprezentată de o neclară și incoerentă ecuație de predicție a unui model de gândire, cuprins între curiozitate și subtilitate. Un fel de invazie intangibilă a spațiului meu de excelență intelectuală produsă după o stratagemă inedită, încă neexperimentată. Era greu să-mi imaginez care era resortul punctelor de vedere rezultate, pro și contra, ce urmau a fi asumate integral în cadrul proiectului de cercetare numit “Myself”.
Asemenea unor personaje din opera lui Hauff, imune la real, care se feresc să se arate în priveliștea întregii lumi și încep să capete semnificație abia atunci când pierd controlul asupra modului de gestionare a tot ceea ce este înăuntrul și în afara spațiului lor de origine. Mă situam cumva la limita dintre recunoașterea modului prin care puteam să “călătoresc” spre ceea ce se află în interiorul meu și conectarea la elementele componente ale unei realități inseparabile de însăși menirea ei.
Modelul de gândire cuprins între curiozitate și subtilitate se alimentează din formarea unui spirit critic și autocritic cu privire la realitățile cuprinse în memoriile unei vieți care se repetă în alte timpuri și alte dimensiuni.
Ficțiunea este realitatea percepută printr-o comparație cu personajele unei lumi care se schimbă în permanență. Asta era ideea mea măreață: să apropii orizontul unei înțelegeri primare, a cărui aspecte se conturează ca fiind un declanșator de originalitate pentru metafizica unui personaj fictiv, situată dincolo de experiență, pe tărâmul construcțiilor vizionare. Dincolo de orizontul înțelegerii raționale a adevăratei mele naturi, inconfundabile, se proiectează călătoria spirituală în nemărginirea unei povești în care se poate întâmpla orice.
Categoric, era ceea ce se putea traduce prin sintagma „nimic nu se pierde, totul se transformă. ” O solicitare excesivă a asumării unei responsabilități incerte, depășind puterea-mi de înțelegere, ca o mare de flăcări care îneca totul în fum.
Viața mea semăna pe alocuri cu călătoria lui Guliver în Laputa, totul se compunea dintr-o știință ruptă de realitate, viziuni mult prea îndrăznețe, planuri prea himerice, dar unde se întrevedea lumina unui nou început de drum în fenomenologia gândirii. Fără precedent. Avea loc o topire parțială a miezului de viu, inconștientul înnăscut care trebuia unit cu conștiința în mai multe elemente, reunindu-le apoi într-o unitate superioară.
Te angajezi într-o aventură de proză pur fictivă care să descâlcească înțelesul adâncit al ființei tale, desprins parcă dintr-o poveste care își păstrează neostentativ filonul de excelență ca subiect al unei cunoașteri independente de orice experiență reală sau posibilă?
Indicatorul gradului de înțelegere și de stăpânire a felului în care te percepi este setat atunci când o operație de “citire” a realității întâlnește începutul unui nou model de gândire.
Leadershipul nu te plasează pe un teren ferm și bătătorit de o știință care renunță la imaginație și la îndrăzneala de a-ți extinde orizonturile printr-o ecuație experimentală de descoperire unor noi interpretări a realității, prin reprezentări ce le substituie pe cele uzuale, chiar răsturnându-le. Ci mai degrabă îți conferă un mare sentiment de împlinire și te face să conștientizezi acele tipare de gândire ce te țin pe loc, într-o poziție de staționare într-o intersecție nesemnalizată. În care elementele noi de explorare a unor noi arii de evoluție și formare a abilitaților, cu ajutorul inteligenței cognitive și a experienței perceptuale, nu au prioritate de trecere.
Leadershipul se sprijină o operație de tipul “ transformation ” la nivel de percepție a sinelui prin raportare la un model de gândire, cuprins între curiozitate și subtilitate. Ceea ce reprezinți într-o lume plină de încercări se ascunde de multe ori în ficțiunea de a-ți transforma viața într-o poveste, de a lăsa anumite personaje să te reprezinte, cu intenția de a desființa regulile și convențiile unei societăți mult prea standardizate.
Deseori indivizii care aspiră la o extindere a spațiului lor de excelență intelectuală nu întâlnesc marcajul „Cedează trecerea” și au prioritate față de cei ce întâlnesc marcajul „Oprire”. Mai ales atunci când încearcă să-și dubleze considerațiile asupra elementelor de cunoaștere care le întregesc personalitatea, imaginea, stilul de conducere, experiența, amplificând bagajul de înțelegere a realității asumate. Și conștientizarea acesteia într-un context mai larg a percepțiilor și reprezentărilor, de natură obiectivă.
Leadershipul este imaginea unei realități care poate fi posibilă pe fundalul unei ficțiuni indicată să reprezinte viitorul, luând ca punct de reper un personaj care se construiește pe parcursul narațiunii ca o metaforă a schimbării de care este nevoie în viață.
Scriitorul cu cea mai largă viziune asupra tendințelor omului de a se raporta la elemente constante ale unei realități viitoare, precursor al literaturii științifico-fantastice, Jules Verne, mărturisea: "Dacă ai la dispoziție apă și foc poți pregăti și altceva decât ceea ce mănânci în mod obișnuit."
Privită ca o metaforă, această afirmație reflectă disponibilitatea de a face legătura dintre nevoi și consecințe, producând o nouă compoziție, un punct de referință pe harta percepțiilor despre tine însuți în raport cu realitatea.
Armonia anumitor elemente de interpretare a realității poate avea un puternic efect de stimulare a producției de repere și puncte de vedere ce ar putea contribui la schimbarea percepției asupra leadershipului. Profunzimea unei minți care gândește liber, uneori în scheme abstracte, care a câștigat prin experiență, prin procesul încercării de asimilare a unor informații și cunoștințe, se poate desăvârși atunci când omul încearcă să descâlcească fondul ascuns al ființei sale.
Numai recurgând la o știință pur explicativă, care să-ți definească orientările, utilizând ecuația de predicție a unui model de gândire, cuprins între curiozitate și subtilitate, numai astfel îți vei putea asuma integral rolul de îndrumător în cadrul proiectului de cercetare numit “Myself”.
Cunoașterea care îți dă libertatea de a-ți personaliza viziunea are ca bază de comparație ficțiunea unei identități inalterabile în fața percepției unei realități care se încăpățânează să te bulverseze, sau dimpotrivă, care continuă să te plictisească.
Această cunoaștere se situează pe mai multe niveluri: o metaforă care poate fi transformată într-un chip al adevărului, o meditație asupra procesului de naștere a unei opere literare, și intriga unei experiențe existențiale ieșite din comun.
Orizonturile distincte ale înțelegerii transformatoare constituie linia de despărțire dintre partea vizibilă a sferei de gândire atașată complet la experiența de viață trecută printr-o bine calculată construcție narativă,și partea invizibilă a sferei de gândire încapsulată în reguli și norme riguroase, ce impun întotdeauna congruența sau compatibilitatea cu realitatea obiectivă.
Ca lider, trebuie să faci uz de acea abilitate care îți permite adaptarea la realitatea în permanentă schimbare. Ceea ce presupune existența și dezvoltarea unei personalități flexibile și maleabile, ancorate într-o ficțiune care poate controla viitorul.
Myself este personajul unei povești de viață care te-a impresionat și pe care dorești să o împărtășești printr-o experiență unică de trăire a realității printr-o supra-realitate.





