Patriarhul artei

Conferă expresivitate formei leadershipului tău, conturându-ţi personalitatea prin contrast cu stilul care se potriveşte nivelului tău de maturitate.

Scriitoarea Adina Nanu preciza următoarele despre marele sculptor francez, Antoine Bourdelle: “Creaţiile lui Bourdelle au însemnat multe decenii pentru marele public terenul sigur al sculpturii de totdeauna, părând să depăşească tot ce este efemer şi plasându-se în zona atemporală a marii arte monumentale.”

Evident, nu s-a înşelat. Dar cum s-a conturat acest om de toată lauda?

Cu 20 de ani mai tânăr decât Auguste Rodin, Bourdelle a lucrat în atelierul acestuia până ce şi-a găsit stilul. Pe când sculptura lui Rodin urmărea să redea în mişcare, gestul pasionat - Bourdelle a căutat să fixeze aspectele stabile, înţelegând sculptura în primul rând ca pe o arhitectură a volumelor iniţiale.

În acelaşi timp, de la unul din unchii săi, cioplitor în piatră, Bourdelle a învăţat să mânuiască dalta şi ciocanul, ascultând stânca ce "părea că vorbeşte", indicând urechii atente a meşterului după sunet dacă lovitura era bine aplicată. Iar de la tatăl său, tâmplar de mobile, ebenist şi sculptor de piese decorative, a învăţat să cioplească în lemn reliefuri.

De la ei a învăţat să intre in lumina celebrităţii.

Leadershp: Tu poţi să fixezi aspectele stabile ale unei arte care merită o cunoaștere aprofundată, înţelegând evoluţia Creaţiei în primul rând ca pe o arhitectură a monumentalităţii ce trece dincolo de efemer?

A te educa singur, fără ajutorul nimănui, este în zadar – nu-ţi poţi spori performanţele. Strădaniile tale sunt, în acest caz, ca un grăunte de nisip fără clepsidră – un efort care nu umple golurile din experienţa ta, din cultura ta, un punct foarte îndepărtat de propulsare către adevărata performanţă la care aspiri.

Acel grăunte de cunoaştere, foarte important şi valoros, care trebuie să se scurgă în clepsidra timpului tău oferindu-ţi posibilitatea a-ţi dezvolta abilităţile şi competenţele necesare unui specialist, va rămâne tot timpul nemişcat. Astfel evoluţia ta va stagna, nu vei putea face saltul calitativ spre “măiestrie”. În ceea ce priveşte cunoaşterea de care face dovadă un artist, fiind vorba despre un dinamism în veşnică desfăşurare, inerent demersului plastic, a cărui tensiune poate să varieze de la un ciclu de lucrări la un altul, ea pare a fi în strânsă legătură cu scopul oricărei Creaţii: de a servi la maturizarea sufletului său, de a-l ajuta să devină o fiinţă cu totul desăvârşită.

Fără nicio îndoială este important să ajungi un artist desăvârşit. Dar numai cei care se află aproape de tine vor determina nivelul tău de eficienţă. Singur nu-ţi poţi spori cunoştinţele şi şansele de a face carieră, dar mentorii pe care ţi-i alegi pot s-o facă. Trebuie să închegi relaţii cu cei mai buni îndrumători posibili, să găseşti o cale de a adopta ideile clare şi benefice ale viziunii lor, să le implementezi şi să contribui la ele dacă sunt valoroase şi pe aceeaşi lungime de undă cu tine. Secretul conducerii nu este să câştigi cât mai mulţi adepţi, ci să te înconjori de cei mai valoroşi mentori şi să-ţi conturezi viziunea după modelul lor.

A înţelege evoluţia Creaţiei tale ca pe o arhitectură a monumentalităţii ce trece dincolo de efemer înseamnă să îţi dezvolţi cunoștințele pentru a cuprinde idei în afara normelor, încât să devii un "clasic" al avangardei în ceea ce priveşte receptarea Operei de Artă.

Te maturizezi prin înţelegerea “artei” pe care o practică ceilalţi. Nivelul tău de maturitate creşte sau scade în funcţie de gradul în care te implici în asimilarea şi întrebuinţarea celor mai importante elemente, metode, aspecte şi informaţii din arta lor. Acum este momentul să îţi pui la încercare cunoștințele și să vezi câte dintre realizările tale pot să se încadreze în unitatea operei de artă, care nu este dată numai de însumarea mai multor teme puse cap la cap, ci de un dublu raport de întrepătrundere: între ceea ce durabil şi ceea ce este considerat prestigios la nivel internaţional.

După cum bioxidul de carbon din aer (CO2 ) intervine în asimilarea "hranei" la plante, tot astfel dezvoltarea ta se produce dacă ceilalţi intervin cu sfaturi şi sugestii care au rolul de a completa şi spori nivelul tău de cunoaştere şi de a-ţi îmbunătăţi performanţele - deci, numai dacă îţi însuşeşti o parte din stilul lor de gândire şi de realizare a artei.

Ca să conferi expresivitate formei leadershipului tău, conturează-ţi personalitatea prin contrast cu stilul care se potriveşte nivelului tău de maturitate.

Examenul de maturitate al unui artist rezidă din capacitatea lui de a înţelege şi a-i face pe alţii să înţeleagă evoluţia cunoaşterii plecând de la obiectele ei; în acelaşi timp rezidă din capacitatea lui interpreta și explica relația dintre fenomenele artistice și contextul mediatic.

Patriarhul artei este cel care stăpâneşte secretele unei mai bune înţelegeri şi cunoaşteri ale artei conducerii ca şi puterea realizării unei mari performanţe pentru cariera sa, servind drept un excelent model de urmat.

Înainte de a deveni un “maestru” trebuie să te şcoleşti tu însuţi în ritmul acelora care sunt mai buni decât tine, găsind similitudini între viziunea lor şi a ta, însuşindu-ţi acele cunoştinţe şi calităţi menite să te ajute să-ţi dezvolţi propriul tău stil de leadership.

Concluzie: Cunoaşterea stă la baza leadershipului ca şi dorinţa de perfecţionare, dorinţa de a învaţă din experienţa altora. Apoi este important ca “arta” ta dusă pe culmile înalte ale perfecţiunii să reziste evaluărilor externe ale specialiştilor în domeniu.

Învaţă de la toţi şi mai ales lasă-te călăuzit de sfaturile mentorilor tăi şi vei fi mulţumit de performanţele tale, de rezultatele obţinute cu un efort imens din partea ta, dar care te-au înălţat pe scara de valori a societăţii.