Portretul personalității de excepție în sfera științei

Încearcă să creezi cadrul de extindere a idealului de sine prin valorificarea experienței de a te întâlni pe tine însuți în varianta unei manifestări a creației pe care o atestă progresul științei.

Nicolaus Copernic era un tânăr stăpânit de o permanentă neliniște intelectuală, cu o înclinație înnăscută spre a crea noi idei, iar în perioada de înflorire a Renașterii el a avut ocazia să le și pună în valoare. S-a adaptat rapid la viața universitară, cumpărând cu aviditate cărți (o nouă și minunată posibilitate apărută o dată cu inventarea tiparului) și participând la cursurile valoroasei școli de matematică și astronomie. A explorat ideile umaniste provenite din Italia care începeau să câștige teren în fața rigidelor dogme scolastice care circulau în Cracovia.

A studiat legea canonică fără să uite de primele sale iubiri, astronomia și matematica, precum și istoria greacă, medicina, filozofia și dreptul roman. La Bologna a avut șansa să studieze cu Domenico Maria de Novara, unul dintre cei mai mari astronomi ai vremii. A citit toate cărțile pe care le-a găsit despre astronomie și a profitat de fiecare prilej pe care l-a avut de a învăța despre metodele de observație așa cum erau ele practicate în acele vremuri. După câte se pare, încă de timpuriu a început să se gândească la o concepție nouă, mai simplă, asupra structurii universului: un sistem heliocentric cu Soarele în centru și Pământul împreună cu celelalte planete rotindu-se pe orbite care îl înconjoară.

El se temea, așa cum avea să scrie mai târziu, că "unii oamenii vor striga imediat ca eu și ideile mele să fim dați afară din scenă", explicând mai departe:

"Am ezitat multă vreme dacă să public sau nu ceea ce scrisesem pentru a demonstra mișcarea Pământului, sau dacă n-ar fi mai bine să urmez exemplul pitagoricenilor, care obișnuiau să încredințeze secretele lor filozofice rudelor și prietenilor sub forma orală. Am fost aproape îndemnat să las cu totul deoparte opera în forma ei finală, din cauza disprețului pe care aveam toate motivele să-l anticipez cu privire la noutatea și aparenta opoziție față de rațiune a teoriei mele. *

Existența ta alcătuiește un ansamblu unic de condiții pentru testarea unei cunoașteri alternative din care derivă înclinația spre promovarea unei concepții noi cu privire la evoluția creației?

Oamenii pe deplin conștienți de valoarea proprie, preocupați de ceea ce pot realiza cu adevărat cu ajutorul științei, se ridică deasupra statutului de practicant autonom al gândirii noi, spre a fi considerați o capodoperă a timpului lor. Ei își dezvoltă abilități oriunde s-ar afla, fără să fie limitați de proporțiile amplificate ale apropierii sau îndepărtării de valorile unei singure variabile de tip "Restrict", care blochează accesul la o gândire avansată.

Ei se îndreaptă constant într-o direcție ce oferă posibilitatea extinderii cunoașterii și evoluției dincolo de domeniul experienței, lucrând totdeauna conform unor motive de ordin moral, filosofic, obiectiv cât și subiectiv. Ei sunt asemenea pictorilor care își fac nenumărate portrete, expunându-și lucrările pe plan internațional fără să aibă aprobările necesare și fără să intre în asociere cu alte autorități în domeniu. Fiindcă la ei predomină dorința de a se afirma acolo unde nu reușise odinioară, din dorința celui obligat să fugă pentru a se regăsi și a se împlini și, în fine, din dorința de confirmare într-un spațiu ce le rămăsese inaccesibil la un nivel de începător.

Pentru a deschide noi căi de cercetare și progres în leadership trebuie să ridici nivelul de cunoaștere și înțelegere a elementelor care contribuie la dezvoltarea acelei științe ale cărei orientări sunt în plină ascensiune. Căutând să-ți armonizezi gândirea cu elementele noi pe care le poate genera forța științei, vei deveni pe deplin capabil să deții acea calitate numită "Shining", ce te poate îndrepta înainte cu pași repezi spre o nouă dimensiune a valorii tale.

Îți reevaluezi ideea atitudinii față de viață ca totalitate a potențialului de inovare, prin prisma importanței de a gândi un stil diferit de a comunica lucrurile care îți par ție importante?

Dacă vrei să depășești limita unei cunoașterii ieftine și imperfecte pune-te la punct cu elementele determinante care stimulează progresul științei tale. Și fă eforturi pentru a face ca gândirea și creația ta să devină o sferă autonomă a leadershipului. Fii asemenea unui pictor care oscilează între erudiție și penel, trăsăturile lucrărilor sale reunind enciclopedismul, totodată având ca model și orizont de idealitate renașterea unei noi concepții de viață, a unei noi abordări ale artei și ale învățării științei.

Știința ta poate să alcătuiască un ansamblu unic de condiții pentru testarea unei cunoașteri alternative numai dacă devii creatorul conștient al unei realități greu accesibilă celorlalți. Și doar dacă reușești să construiești firul logic al unui raționament care utilizează noi ipoteze de interpretare ale concordanțelor dintre "evident" și "ascuns".

Un artist în ale științei continuă să-și manifeste superioritatea în ceea ce privește depășirea banalității naturalismului, a artificialității goale a experiențelor formaliste, întreținându-și filosofia asupra vieții cu noi teorii ale raționalității. Una din aceste teorii ar spune că nimic nu este mai necesar izbândei de a face loc lucrurilor rafinate și alchimice în viața sa decât a sta deasupra tuturor printr-un soi de anticipare cu privire la aparenta opoziție intelectuală a celorlalți cercetători ce poate fi contrară și incompatibilă cu orizonturile sale de experiență.

O nouă concepție cu privire la evoluția creației rezidă din experiențele vieții care te îmbogățesc spiritual, care și cu bune și cu rele te maturizează dacă știi să evoluezi prin înțelepciune și răbdare.

Creația cea mai de preț a unui inventator este acea formă a existenței care stimulează capacitatea de a se dezvolta pe sine însuși ca personalitate și ca inteligență profundă, superioară, spirituală, consistentă, sistematizată, una care înțelege sensul evenimentelor și știe să le aranjeze în favoarea sa și a progresului științific.

Portretul personalității de excepție în sfera științei cuprinde în primul rând dimensiunea principală a vieții inventatorului exprimată prin înfățișarea trăsăturilor intelectuale, fizice și morale, vădind o anumită deschidere spre cultură, spre noutate, spre perspective care abordează într-un mod foarte vast viitorul.

* Notă: Ray Spangenburg & Diane K. Moser - Istoria științei (vol.1), Editura Lider