ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Tristeţea unui înger care şi-a pierdut cerul

On Decembrie 10, 2010, in Leadership de Durată, by Neculai Fantanaru

Înalţă-te deasupra celorlalţi oameni, stabilind un acord bine fundamentat între bucuria vieţii tale şi a lor.

Undeva, în adâncul inimii, visul său era încă viu – voia să ajungă scriitor. Dar viaţa pe care o trăia aducea mai mult a coşmar. Eşuase în mod groaznic. Căci deşi scria mult, nu reuşea să vândă niciodată nimic, nici măcar un singur material de umplutură. Rămas fără bani, s-a angajat agent de asigurări. Dar oricât de mult şi oricâte ore muncea, era mereu înglodat în datorii. Şi ca orice om înglodat până la gât în datorii, s-a ascuns de realitate şi şi-a găsit alinarea în băutură. Ceea ce a determinat-o pe soţia lui să-şi ia fetiţa şi să-l părăsească. Astfel a rămas şi singur.

Un înger părăsit de Dumnezeu. Din rai şi până în iad nu-i decât un singur pas, un pas pe care orice înger îl poate face dacă îi lipseşte credinţa. Aşa se face că într-o dimineaţă rece de iarnă, înconjurat de temeri, dureri şi îndoieli, sărmanul om, aflându-se în una din cele mai sumbre părţi ale oraşului Cleveland, fără pardesiu, tremurând de frig şi nemâncat, a zărit prin fereastra unui raft dintr-un centru de amanet un pistol. "Această armă va pune capăt tuturor problemelor mele", şi-a spus el cu amărăciune. Avea de gând să cumpere pistolul, să ia nişte gloanţe şi în camera întunecată în care locuia, să apese trăgaciul.

Inutil, fără nici o valoare, fără speranţă, a aşteptat cu inima zvâcnind în piept, un semnal. Ceva îi şoptea totuşi inimii sale să se îndepărteze de acel magazin. Şi-a ascultat vocea interioară şi a pornit prin ploaie până ce a ajuns pe treptele unei biblioteci publice. A intrat. O căldură plăcută l-a cuprins. Plimbându-se printre culoarele cu cărţi, a ajuns la acea secţiune de cărţi motivaţionale ce se găseşte în toate bibliotecile. A pus mâna pe minunata carte "Succes through a positive Attitude", scrisă de W. Clement Stone, şi a început s-o citească. Începând din acea zi, viaţa lui s-a schimbat.

Leadership: Experimentezi o stare finală în evoluția unei căutări de sine eliberatoare prin asumarea unei suferințe produsă ca urmare a apropierii de cele spirituale?

Portiţa deschisă spre Rai. Cel despre care tocmai v-am povestit, a trăit 73 de ani şi devenit o adevărată Legendă. Cărţile sale încă se vând ca pâinea caldă. S-a scris despre el în aproape toate revistele din întreaga lume. Mulţi i-au venerat succesul. Mulţi îi urmează şi îi vor urma întotdeauna sfaturile şi învăţămintele. Poate aţi auzit de acest om care, surprinzător, a descoperit într-un moment de cotitură al vieţii sale portiţa "spre Rai" - într-o bibliotecă din oraşul Cleveland. Sau poate că aţi auzit de celebra lui carte: "Cel mai vestit vânzător din lume". Numele lui este Og Mandino.

Og Mandino este personificarea unui moment special în evoluţia unei vindecări de nefericire, de răni sufletești, anxietate sau depresie, prin contribuția psihicului care poate face un salt de la îndoială la speranţă, de la neîncredere la certitudine cu privire la eficienţa unei intervenţii "divine" în experienţa personală, în acţiunile şi deciziile zilnice, în situaţii deosebit de grele şi complicate.

A-ţi pune toată nădejdea într-o intervenţie divină este sinonim cu a lupta împotriva actelor îndreptate contra vieţii. Este ca şi când ai fi orb, nu vezi şi nu apreciezi calitățile a tot ce vine din altă direcţie, a tot ceea ce întâlnești în viață, decât atunci când ajungi la limita dintre călduţ şi rece, dintre lumea materială şi lumea spirituală, adică atunci când eşti pe punctul de a renunţa.

Renunțarea este actul de a te separa de experiența unei căutări de sine în timpul unei căutări de răspunsuri și întrebări în care sunt specificate limitele admisibile de relaționare între ceea ce presupui că este partea nevăzută dar înţeleasă din poveste şi ceea ce presupui că este realitatea care te domină prin reducerea ei la un univers minuscul.

Cu mulţi ani în urmă am citit, cu aceeaşi bucurie cu care îmi plăcea să citesc toate cărţile de dezvoltare personală, cartea scriitorului Og Mandino, intitulata "Secretele fericii şi succesului", în care şi-a povestit cu însufleţire viaţa – de la eşec la succes. Iar ceea ce am înţeles din ea, din toate capitolele ei, din perspectiva lui Og Mandino, este că nu succesul precede fericirea, ci fericirea precede succesul. Mai întâi trebuie să preiei controlul asupra vieţii tale, asupra evenimentelor care te pot influenţa, şi să porneşti de la premiza că totul va fi bine. Apoi calea spre succes ţi se va deschide singură.

Leadershipul tău reuşeşte marea performanţă de a crea o punte între lumea percepţiei individuale şi lumea experienţei împărtăşite?

Oamenii de valoare, cărora o anumită faţadă a vieţii le-a demonstrat cât sunt mai presus de propriile limite, de tot ceea ce gândesc în mod predominant, optează pentru o anumită formă de autoguvernare şi automotivatie, uneori de scurtă durată, dar declanşatoare de noi orizonturi, de noi începuturi.

Orice situaţii de handicap moral, emoţional şi existenţial generează în rândul oamenilor cu potenţial de lider forme complexe de discernământ, întregite printr-un impuls de validare a unei remarcabile schimbări de direcţie. Un punct de maximă trăire, care odată atins, are formidabila capacitate de a produce mai întâi un fel de formă de "rezistenţă indusă", apoi o formă de reacţiune de sens contrar, propulsându-l pe om spre o viaţă mai plină de sens.

Leadershipul, cu aceeaşi forţă cu care ne emoţionează în genere o poveste frumoasă, reuşeşte marea performanţa de a crea o punte între lumea percepţiei individuale şi lumea experienţei împărtăşite, o dată cu încercarea omului de a se reinventa prin recursul la o "emblemă" integratoare: maleabilitatea.

Prin explicarea cauzelor succesului obţinut ulterior (neaşteptat), pus pe seama continuităţii de a performa prin îmbunătăţirea capacităţii de a schimba ceea ce nu poate fi acceptat, se definesc o serie de poziţii care iau în considerare individualitatea, maturizarea şi abordarea psiho afectivă.

O poziţie de tip “I've got nothing to hide” prin care îţi comunici absenţa posibilităţii de a determina impactul concret al convingerilor tale asupra vieţii. Sau o poziţie de tip analitic - experienţa în prelucrarea propriilor emoţii, cu identificarea situaţiilor ce pot declanşa un comportament de ocrotire din partea celorlalţi oameni sau din partea unei entităţi mai înalte (Dumnezeu).

Abordarea procesului de reinventare personală susţine că succesul se datorează nivelului sporit al inteligenţei individului de a înţelege o situaţie prin prisma propriilor crezuri. Această poziţie de învingător a avut şi mai are încă susţinători în rândul oamenilor care încearcă să-şi descopere menirea şi să-şi valorifice vocaţia, deşi implicaţiile sale în plan social, moral şi pedagogic, pot fi extrem de inechitabile.

Leadership: Începi să te apropii de ceea ce înseamnă “misiunea personală” atunci când nu te mai mulţumeşte cam nimic în viaţa ta?

Cred că pot să fiu luat în serios când spun că aceasta este una dintre cele mai bune definiţii ale leadershipului pe care am îndrăznit s-o formulez vreodată: leadershipul e un acord între fericirea ta şi fericirea celorlalţi oameni. Poţi fi un om cu influenţă, dar să nu obţii niciodată fericirea. Însă dacă obţii fericirea, atunci vei putea avea o mare putere de influenţă. Căci toată lumea admiră oamenii fericiţi, nu-i aşa? Ce model de valori solide poţi să le oferi oamenilor care te urmează, dacă eşti nefericit? Cine va îndrăzni să te aleagă drept mentor, dacă nu eşti un exemplu de om care îşi iubeşte viaţa cu pasiune?

Când intri în relaţie cu oamenii, ei se aşteaptă de la tine să le ridici moralul şi să le induci optimismul. Dacă te arăţi obosit şi plictisit de tristeţile vieţii, toate demersurile tale vor păli. Vei fi asemenea acelui rege care, după ce i s-au perindat prin faţă clipă de clipă multe persoane şi le-a ascultat păsurile, cu neputinţă de îndeplinit, a căzut de oboseală şi a ajuns să se întrebe de fapt ce vor oamenii de la el.

Pe blogul doamnei Liliana Constantinescu stă scris: "Consecinţele întreruperii legăturii cu divinitatea reprezintă consumul vitalității, care, în timp, se transferă în planul vizibil, pe corpul fizic. Omul modern s-a dezvoltat foarte mult pe orizontală (focusat pe îndeplinirea nevoilor de bază ), uitând că prin natura sa este creator, este parte activă a propriei realităţi, deci este în acelaşi timp iniţiatorul şi producătorul propriei suferinţe."

Aşa cum pământul se degradează continuu prin poluare şi supraîncălzire, tot aşa şi leadershipul tău se va degrada dacă nu ai puterea să controlezi împrejurările, să te lupţi cu viciile şi să-ţi menţii la suprafaţă spiritul şi atitudinea de om entuziasmat şi plin de energie.

Nu poţi progresa în leadership dacă îţi pierzi "cerul".

Cerul simbolizează un punct de apropiere de tine însuţi dinspre genul de filosofie care te poate orienta inteligent în fiecare moment al vieții spre genul de atmosferă care te face să îți dorești să acționezi pentru “the greater good” - ceea ce face parte, în mod fundamental, din natura ta: spiritualitatea.

Mulţumirea de sine este ceea ce câştigi atunci când spiritualitatea devine la fel de importantă ca materialitatea, chiar dacă se prezintă sub gestul oferirii sau al primirii de sprijin necuvenit.

Tristeţea unui înger care şi-a pierdut cerul desemnează acea stare de depresie profundă care îţi înmoaie zidul de apărare din jurul inimii şi te face vulnerabil în viaţă (în faţa stresului şi a grijilor), şi totodată în faţa celorlalţi oameni. Fă tot posibilul să o învingi, căci dacă te loveşte, dacă pătrunde adânc în sufletul tău şi câştigă bătălia cu tine, ea nu va mai putea fi alungată prea uşor.

Forţa ta, ca lider, stă în capacitatea de privi mereu înainte, indiferent de împrejurare şi de a avea viziunea viitorului, un viitor cât mai bun şi cât mai luminos. Însă dacă "îţi vei pierde cerul", dacă ridici steagul alb al tristeţii şi al renunţării, atunci nu vei mai reuşi să te înalţi niciodată deasupra celorlalţi oameni.

Concluzie: Un lider copleşit de tristeţe şi de necazuri induce aceeaşi stare de spirit şi colectivului pe care-l conduce. Este aidoma unui înger care şi-a pierdut cerul şi, în consecinţă, îşi va pierde şi adepţii care l-au ales. Dimpotrivă, atunci când liderul este optimist şi plin de viaţă, va ridica totdeauna tonusul moral al echipei, creând condiţii optime dezvoltării unei atitudini deosebite. Gândirea pozitivă va avea rezultate benefice, în timp ce opusul ei va destabiliza şi va nimici totul.

Nu vei putea să joci un rol important în viaţa oamenilor, dacă nu descoperi mai întâi bucuria vieţii.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us