ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Universul unui artist care şi-a găsit expresia plenară

On Mai 01, 2019, in Aptitudini şi Abilităţi, by Neculai Fantanaru

Modelează-ţi realitatea prin intermediul unei virtuţi care să redea într-o imagine cât mai elaborată şi artistică personalitatea ta unitară şi bine articulată.

Grădina îmi este leacul nemuririi, o inflorescenţă a spiritualităţii care impresionează prin puritate şi pozitivitate. Îngrijirea ei fiind atât de meticuloasă, încât alţii s-ar opri înainte de a începe, se înscrie în aceeaşi muncă cu a pictorului care ştie să aleagă cu fineţe şi tact elemente din lumea înconjurătoare pentru a oferi stimularea potențialului creativ de care are nevoie privitorul pentru a se transpune într-o lume ideală.

Acest mediu de viaţă, căruia i se mai adaugă un plus de valenţe artistice meritorii, îmi dă responsabilitatea şi simţul care mă ajută să disting acea cunoaştere fundamentală a frumuseţii de dincolo de estetica tradiţională a proporţiilor de forme, tendinţe şi tonuri, dincolo de rigiditatea cuvintelor aşternute cu atâta silinţă pe hârtie.

În fiecare dimineaţă şi seară, grădina pe care numai un spirit foarte cultivat ar fi putea să o îngrijească ca pe un gardian al inimii, mă întâmpină cu o atmosferă de har, plină de farmec, primitoare şi relaxantă, la cea mai mică adiere a vântului înfăşurându-mă ca într-o vrajă a fantasticului dispus să poarte amprenta unei înalte înțelepciuni prevăzute în planul Creației divine. Încă mai vreau să cred că ne asemănăm atât de mult, că avem sentimente ce deseori coincid în situaţii diverse.

Un dialog viu şi cald, într-o zonă retrasă a grădinii, trebuie să înceapă cât mai curând. Trebuie să vorbesc cu fiecare floare în parte, ca prin aceasta să mi se împodobească mintea şi sufletul cu gândurile lui Dumnezeu de-a lungul unui moment predestinat pentru doi prieteni apropiaţi.

Dacă ar trebui să mă adresez grădinii, aşa cum m-aş adresa unui pictor care ţine universul în mâinile sale pline de culoare şi energie, mâini care clădesc, mângâie, modelează şi luminează, i-aş spune doar atât: “Maestre, mulţumesc pentru Invictus”. Vorbă veche, dar special aleasă pentru o minte plină de pace.

Leadership: Poţi să evidenţiezi caracterul “conceptual” al reprezentării unei realităţi particulare, adică încercarea de a reda într-o imagine expresivă tot ceea ce ştii despre un univers guvernat în totalitatea lui de sistemul sugestiv al corespondenţelor cu natura?

Un ciripit discret de rândunică, o frunză galbenă rămasă singură printre firele de iarbă, o albinuţă învârtindu-se în jurul primelor crizanteme, totul din jur mă integrează într-un joc magic, ca într-o vrajă a coincidenţelor multiple, privind acel ceva nedescifrat de dincolo de realităţile simultane a tuturor elementelor constitutive ale grădinii.

Arta grădinăritului nu este o entitate separată de viaţă. Mai întâi mă confrunt cu realitatea unei naturi care e supusă unei voințe libere, cum că toate lucrurile vii depind de un Creator şi de un stăpân etern al lumii. Apoi este realitatea unei transformări de vis, subordonată unei viziuni de ansamblu și de detaliu a ceea ce oferă peisajul grădinii, care trece prin conștiența relației dintre ceea ce creez cu gândurile şi privirea, şi efectul unei transfigurări a lumii reale în spiritul miraculosului.

Orice suflu de viaţă care, iată, se simte în fiecare detaliu al florilor, în orice colţ al grădinii şi în orice clipă, ca indice temporal al unei cărţi menită parcă să împrăştie de jur împrejur adevărul din gândirea înţelepţilor lumii, amplifică trăirile unui suflet care încearcă, cu nesfârşită umilinţă, să descopere cheia cunoaşterii lui Dumnezeu.

Caracterul conceptual al reprezentării unei realităţi particulare ţine de formularea unui răspuns la întrebarea: “Ce trebuie să conţină grădina ta pentru a te bucura de frumuseţea ei în spiritul unei nestramutate supuneri faţă de voinţa lui Dumnezeu?”

Leadership: Cum te îngrijeşti de imaginea virtuţii şi a purităţii care propune un mod de viaţă exemplar, în contextul unei influenţe care se alătură naturii pentru a o întregi cu sensuri mistice?

Grădina este destinul unei stele plină de culoare. Sincer cred că semănăm, rezonăm ca două surâsuri pentru încântare şi aş vrea să se creeze o comparaţie între mine şi ea, că între două tablouri mirosind încă a ulei proaspăt, marcând parcursul unui simbol al esenţei umane descătuşate de orice patimi sau griji. Mai mult decât atât, grădina îmi dă această impresie de forță protectoare și de nestăvilit datorită ideii de a fi dependent de inteligenţa superioară a materiei care include toate imboldurile spiritului din întreaga Creaţie, adică de Dumnezeu.

Manifestarea unui sentiment de respect faţă de viaţă poartă amprenta unui mod special de organizare a spațiului care îmi prilejuieşte calmul şi liniştea sufletească. Virtutea care mă caracterizează în totalitate, a cărei dobândire am râvnit-o parcă de secole, este aceea a omului care dă verticalitate sufletului, ferindu-l de regrete şi remuşcări, sub lumina căruia respir un alt destin, mai împăciuitor. Demnitatea este caracterul iertător al lui Dumnezeu ce străluceşte prin fiecare floare şi firicel de iarbă.

Umberto Eco, prietenul meu de nădejde în descoperirea semnificaţiilor ascunse dincolo de orice element nou şi plin de viaţă, n-a ştiut atât de bine ca mine să atingă sublimul unei trăiri estetice prin referinţa imaginii la originalul unui tablou ce dă valoarea unui text plin de savoare şi spirit. Cu toate acestea, încă ţin cont de felul în care el admira grădinile cele mai bine păzite de chestiunea sugestivităţii:

“Divinităţile ne vorbesc prin mijlocirea viselor şi a enigmelor. Aşa sunt şi grădinile astea. Fiecare aspect al acestei terase reproduce un mister al artei alchimice, dar, din păcate, nu mai suntem în stare să-l citim, nici măcar gazda noastră nu poate. Întreaga grădină e lizibilă ca o carte, ca un descântec, ceea ce, până la urmă, e acelaşi lucru. Ați putea, dacă aţi ști, să rostiți cu voce scăzută cuvintele pe care le spune grădina, și ați fi în stare să dirijați una dintre nenumăratele forțe care acționează în lumea sublunară. Grădina e un aparat pentru a domina universul.”

Poţi să compari leadershipul tău cu o activitate de grădinărit capabilă să atragă atenţia prin disputa în jurul “frumosului natural” şi a “frumosului artistic”, urmând cu entuziasm o viziune pe care ţi-ai însuşit-o ca pe filosofie de viaţă?

Cea mai elementară formă de exprimare a unui simbol în planul vieţii se realizează prin inserarea unei imagini convenţionale în spaţiul unei lumi superioare, care poate fi înţeleasă doar prin prisma circumstanţelor în care a apărut, fiind mai degrabă un dialog al ideilor de unitate dintre Călătorie şi Paradis, dintre Natură şi Dumnezeu.

Din grădinărit se desprinde o anumită filozofie de viaţă, disponibilă prin expunerea propriilor opinii şi sentimente în faţa datului de moment, fără a-ţi permite excese sau dezechilibre. O astfel de filosofie poate fi exprimată astfel: "Învaţă să observi cât mai lucid lucrurile din jur, dar de fiecare dată ca o experienţă diferită de vizualizare a unei producții artistice care se lasă trădată de senzațional, evoluând în fantastic pentru a-şi varia înfăţişarea".

Mai mult decât atât, grădinăritul leagă conţinutul activităţii de conducere cu experienţa personală de creaţie artistică prin „invitaţia” la autoobservaţie şi introspecţie, culminând cu expunerea propriilor viziuni asupra binelui şi frumosului, în temeiul armoniei dintre corp, minte şi spirit, dintre personalitate şi suflet, dintre sine şi spiritul universal.

Grădinăritul oferă mai multă libertate profunzimii minţii, diminuează comportamentele agresive, te provoacă constant la un exerciţiu de concentrare, dar mai ales facilitează acea adeziune intimă la sugestivitatea mistică: "sunt una cu natura". Iar a-ţi lăsa amprenta asupra frumosului ce caracterizează o lume plină de secrete, un mondo di meraviglie, prin munca pe care o depui spre a popula cu imaginaţie toată suprafaţa grădinii, este o experienţă atât de înălţătoare, încât putem doar să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru acest minunat dar, numit: simţ artistic.

A face din grădinărit un reper pentru o analiză a esteticii înseamnă să îmbrăţişezi arta de a face dintr-o temă oarecare un concept al Creatorului de Frumos căruia să-i acorzi mental atributele unei întinderi spaţiale nelimitate.

Universul unui artist care şi-a găsit expresia plenară cuprinde tăcerea unei naturi nebruiată de influenţele unei societăţi dinamice, complexe şi agresive, şi apropierea de un Creator care în inteligența şi înțelepciunea sa infinită ne-a dăruit și nouă această comoară infailibilă, și anume dragostea faţă de tot ce este frumos şi util pentru formarea noastră ca personalitate unitară şi bine articulată.

Am învăţat să înţeleg importanţa grădinii. Sunt bucuros că ceea ce am învăţat aici, în grădina mea, pot pune în aplicare în leadership şi în viaţa de zi cu zi.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us