Abordarea frontală a lucrurilor neelucidate
Identifică acele ipoteze care par să fie semnificative pentru determinarea valorii juste a realității, raportându-ți valoarea de judecată la convingerile exprimate de ceilalți.
- Se petrec lucruri ciudate pe aici. E greu să mă pronunț. S-ar putea să fie răutate îmbinată cu o acuzație conducând spre o anumită persoană.
- Ce credeți că vrea să însemne asta? Adică acuzația să fie îndreptată direct împotriva doamnei Lee?
- Nu, nu cred că putem să spunem asta. S-ar putea ca cineva să fi văzut ceva, sau să fi auzit ceva. Un zgomot sau un strigăt, sau calul fugind de parcă ar fi mâncat pământul. Și ar fi putut să fi dat peste cineva. Iar ei au văzut sau au întâlnit vreo femeie, curând după aceea. Dar sună ca și cum ar fi vorba de o altă femeie, pentru că toată lumea crede că altcineva este oarecum amestecat în povestea asta. Așa încât mesajul sună de parcă o altă persoană, o cu totul diferită femeie ar fi legată de eveniment.
- Vreți să spuneți că acea femeie necunoscută a provocat accidentul, pe care o bănuim mai mult sau mai puțin, fără să știm dacă există într-adevăr sau nu? *
Ții cont de opiniile celorlalți cu scopul de a înțelege ceea ce nu se poate descrie și reprezenta pe harta propriilor tale certitudini?
Certitudinea pe care ți-o oferă faptele cele mai simple suportă grandoarea în a alege acea configurație a personalității pe care ești dispus să o accepți ca parte din existența ta, dincolo de ceea ce crezi că este adevărat pentru altcineva. Altfel spus, certitudinea este o revelație a trăirii de tip perceptual pe care o obții trecând printr-o experiență a rupturii de realitatea cu care te-ai obișnuit să-ți răsfeți mintea.
Ca să te convingi de importanța pe care o are leadershipul în lumina experienței de a înțelege ce gândesc alți oameni, ce simt, ce așteptări au, în funcție de deschiderile lor - fapt ce te transformă într-un adevărat tester pentru verificarea a tot ce este evident și măsurabil - trebuie să acorzi atenție acelor ipoteze care pot fi semnificative pentru determinarea valorii juste a ceea ce cunoști. Sau a ceea ce ai de scos la iveală pentru a-ți întregi înțelegerea asupra unor evenimente care depășesc controlul tău.
Această înțelegere a evenimentelor la care nu ai acces și pe care nu ai puterea să le gestionezi, experimentală dacă se măsoară acel nivel de “ Ce anume susțin și cred ceilalți oameni”, necesită aplicarea judecății categorice a conștiinței tale care tinde spre explicații cauzale stringente. Altfel spus, îți dai seama că există totuși o față a lucrurilor pe care nu ți-o imaginezi. Că undeva, poate nu departe, în așteptare, se instaurează o aparență de realitate care implică o esență.
Iar această esență, care dezleagă misterul oricărei raportări la propriile convingeri, se constituie ca o invitație pentru realizarea unor noi update-uri la coordonatele tale de impact asupra realității. Începi să vezi lumea altfel, începi să judeci altfel problemele de căpetenie care se înscriu, cu mult mai multă îngăduință, în completarea sferei de cuprindere a obiectului de analiză asupra căruia îți îndrepți gândirea.
Cum îți raportezi valoarea de judecată la convingerile exprimate de ceilalți în cazul în care nu ești dispus să suporți costurile unei interpretări greșite a circumstanțelor în care se produce un eveniment?
Punctul de pornire a demersului de organizare a opiniilor vizavi de tot ceea ce se petrece în jurul tău, vădind tendința de a acorda o mai mare întrebuințare acelor convingeri care conturează interpretările interpersonale, este reprezentat de gândurile care dau năvală-n tine, care se zbat în adâncul tău încercând neîncetat să îți spună ceva. Ele nu trebuie să deformeze perceperea realității, a cărei pregnanță stabilește o puternică direcție a controlului calității leadershipului și stimularea inițiativei de acțiune.
Circumstanțele în care se produce un eveniment trebuie interpretate prin prisma a ceea ce simți cu privire la tine însuți prin comparație cu opiniile celorlalți în cazul în care dai greș în a face alegerea potrivită. Convingerile exprimate de alți oameni vizavi de o situație dată pot constitui revelația unei îmbinări perfecte între sforțarea de a explora o realitate care întrece orice așteptări și a fi deschis în fața unei înțelegeri a situației de ansamblu plasată într-un context de tipul: "totul trebuie să capete contur într-un fel".
Gânduri profunde care câteodată răstoarnă multe în tine, dacă nu tot adevărul în care crezi, regăsind ceva din ce credeai că ar fi pus înstrăinare înțelesurilor atribuite realității și care depind de perspectiva din care privesc ceilalți oameni. Gânduri inițiate de mărturiile lor nesigure, dar uneori credibile, pe care le aprobi sau dezaprobi, unul câte unul, adunate în tine ca într-un jurnal plin de idei, nematerializate până în clipa în care îți sunt validate așteptările.
Asta înseamnă să-ți raportezi valoarea de judecată la convingerile exprimate de ceilalți.
Ca să înțelegi leadershipul trebuie să efectuezi o evaluare a certitudinii pe care ți-o dă experiența de analist în căutarea unei viziuni de ansamblu, prin prisma a ceea ce ți se întâmplă când ești ocupat să revelezi o nouă realitate.
Abordarea frontală a lucrurilor neelucidate scoate în evidență acea capacitate de a te corela la “ce anume susțin și cred ceilalți oameni”, de a fi în tandem cu așteptările și realitățile lor obiective. Ceea ce implică o judecată și o reevaluare a propriei conștiințe și a propriei viziuni.
* Notă: Agatha Christie - Endless Night





