Calităţile pictorului în leadership

Învaţă să imortalizezi realitatea observată de ochiul atent al artistului, scoţând la iveală elementele cu adevărat cuprinzătoare ale "Totului Diferenţiator" din care este formată gândirea din spatele realizării Operei de Artă.

Un fragment din cartea "Viaţa de artist" scrisă de Maurice Rheims, mi-a atras îndeosebi atenţia în această seară liniştită de septembrie. Este vorba despre calităţile necesare unui pictor pentru a deveni extraordinar în domeniul artei. Dar, la fel de bine, aceste calităţi pot servi ca model pentru liderii de pretutindeni care aspiră la condiţia de "excepţionalitate", mai ales dacă luăm în considerare ochiul plin de infinite înţelesuri pe care lentila convergentă a imaginii despre sine o consideră definitorie pentru viitoarele orientări în definirea calităţii actului de creaţie.

"În realitate, puțini sunt cei care au calitățile cerute de excepționalitate, puse pe seama artiștilor. E adevărat că ceea ce degradează pictura, făcând-o să coboare până la josnicia meseriilor celor mai de disprețuit, este marele număr de pictori care n-au nici duh nici talent și uneori chiar nici simț comun.

Originea acestui mare rău izvorăște din admiterea în școlile de pictură a tot felul de copii, fără alegere, fără să fie examinați și fără să fie supravegheați un timp pentru a putea constata dacă au fost destinați acestei arte frumoase de firea și talentul necesar, ori mai curînd de o înclinație nesăbuită, sau de avariția părinților lor, care-i împing spre pictură ca spre o meserie pe care o cred, poate, ceva mai bănoasă decât altele.

Pentru a fi demn de numele de pictor trebuie să ai următoarele calități:

- Minte sănătoasă.
- Fire docilă, pentru a profita de învățăminte și pentru a accepta fără aroganță sfatul oamenilor luminați.
- Inimă nobilă, pentru a pune pe primul plan gloria și renumele, dar nu şi bogățiile.
- Simțul sublimului, pentru a crea repede, pentru a emite idei frumoase și pentru a trata subiectele într-un mod superior care să vădească finețe, delicatețe și lucru de valoare.
- Pasiune pentru atingerea măcar a unui oarecare grad de perfecțiune, fără să se plictisească de studiile pe care le cere pictura.
- Sănătate, pentru a rezista la efortul spiritual pe care-l necesită studiul.
- Tinerețe, pentru că pictura cere multă experiență și practică.
- Frumusețe, pentru că tablourile se pictează întotdeauna sub formă de tablouri și pentru că naturii îi place să producă ceea ce i se aseamănă.
- O bună stare materială, pentru a avea timp de studiu și a lucra în liniște, fără să fie tulburat de imaginea înfiorătoare și teribilă a sărăciei.
- Muncă, pentru că teoria nu face doi bani fără practică.
- Dragoste pentru arta sa. Nu suferim niciodată în munca pe care o iubim, iar dacă se întâmplă să suferim, ne complăcem în această suferința.
- Să fie sub îndrumarea unui maestru savant, pentru că totul depinde de începuturi și pentru că de obicei, ne însușim felul de a lucra al maestrului și ne formăm gustul după al lui."

Leadership: Acorzi recunoaşterea cuvenită realităţii în care te readuce momentul transpunerii tale într-o lume a imaginilor pe care nu ţi-o poţi închipui cu adevărat decât atunci când o trăieşti ca pe un Alter-Ego?

Conştientizarea acestor calităţi, printr-o identificare a Sinelui cu reflexia lui (Alter-Ego) se poate recepta ca o lecţie despre lucrurile pe care le surprinde ochiul la vederea unor lucruri sau situaţii menite să genereze anumite rezultate. Aici mă refer la valoarea unei abordări cuprinzătoare a fenomenului de oglindire în statutul artistului dornic de-a crea „artă pentru artă”. Mă refer la ambiția artistului de a da corp unui gând, de a-și imagina anatomia acestuia până ce devine obiect de admiraţie şi mijloc de exprimare a sentimentelor.

Bineînţeles că planul reflectant este ales arbitrar, căci Alter-Egoul specific artistului călătorește pe ideea de reformulare sau redefinire a unei experiențe pe care omul obişnuit nu urmăreşte explicit să o aibă modificată vreodată.

Totodată, această abordare cuprinzătoare a fenomenului de oglindire în statutul artistului (de a fi prezent în afara sinelui, deci aflându-se în realitatea alternativă a unei lumi transpusa în imagini viu colorate) se poate constata îndeobşte nu prin fapte sau atitudini creative faţă de problemele vieţii, ci prin inclinaţia vederii de a surprinde acele imagini asociate cu ideea de suflet. Pe această cale am scos în prim plan calitatea numită "inima de artă" care se aprinde de iubire pentru întreaga creaţie, ataşându-se de cei care știu să vadă în lucrurile din jur mai mult decât un ambalaj frumos, ci o perfecţiune în ceea ce priveşte reprezentarea formei simbolice.

A anunţa, însă, o nouă viziune cu mijloacele de expresie ale artei, este pentru un Alter-Ego iniţiat în tainele picturii un fel de instanţă intermediară între "a vedea" şi a "rămâne orb". Căci indiferent ce anume plăsmuieşte mintea, dacă sufletul nu are un limbaj plin de semnificaţii, dacă nu adăposteşte sub aripile durabilului acea simţire a lumii interioare, delicată, ocrotitoare, statornică, capabilă să redea perfect şi total umanul, atunci nici conştiinţa de sine nu se va putea manifesta prin puterea interioară de a transforma realitatea din jur.

Leadership: Urmăreşti respectarea fidelă a asocierii dintre "conţinutul expunerii" şi "reprezentarea vizuală" în planul artei, cu precădere atunci când intenţionezi să faci o comparaţie între realitatea pe care o reprezinţi şi garanţia unui act artistic de calitate?

Deci, printre calităţile unui om ştiutor se poate distinge capacitatea de a experimenta, de a observa manifestările interferenţei dintre conştiinţa însemnătăţii artei (ca activitate intelectuală) şi lumea exterioară, încât realitatea pe care el o reprezintă să fie similară cu expunerea unui act artistic.

Aici mă refer la deprinderea de a observa direct anumite fenomene, legăturile strânse dintre ele, în favoarea unei posibile paralele trasată între percepţia din exterior (a celorlalţi oameni) şi asumarea individuală a efortului de a obţine o realitate nouă şi unică, în stare să emoţioneze. Iar dacă această realitate orientată spre naturaleţe, spre claritate obiectuală, provoacă punerea în mișcare a ființei determinate, atunci vom sesiza că cea mai importantă experienţă de care are nevoie un lider este aceea de a fi conştient de individualitatea sa unică.

Şi numai printr-un complex de împrejurări, prin nişte calităţi deosebite, din totalitatea observaţiilor pe care le oferă experienţa vizuală a unei realităţi obişnuite, liderul îşi va putea perfecţiona imaginaţia, potrivit unghiului de privire ales. De exemplu, a avea o perspectivă mai largă asupra evenimentelor, sub aspectul unei corelaţii între reprezentarea vizuală a unui design şi raportarea la o experienţă de creaţie, nu este acelaşi lucru cu a avea o perspectivă mai clară asupra fiecărui lucru în parte (ca principal obiect al aprecierii subiective).

S-o spun altfel. Realitatea pe care o reprezinţi este rezultatul observării imaginii la care te raportezi. Iar garanţia unui act artistic de calitate se poate câştiga adesea prin atingerea unui oarecare grad de perfecțiune în privinţa redării realităţii într-o formă afectiv-raţională către o tematică inspirată (de exemplu, un peisaj rural care transmite atmosfera ţărănească şi spiritul popular).

Leadership: Poţi să îţi definitivezi creaţia aducând în prim plan noi reprezentări ale unor teme diverse cu ajutorul transpunerii tale în alt plan al realităţii, în al decor, în alt timp şi spaţiu?

Mai trebuie să stiţi un lucru important. “Totul Diferenţiator” vizează abordarea cuprinzătoare a fenomenului de conştientizare a Ego-ului distins ca formă de expresie, nu doar ca spirit. Căci frumusețea artei își găsește expresia atât în ​​conținutul ei, cât și în formă. Este vorba despre un Ego observat de ochiul atent al unui artist care ştie să aducă în prim plan noi reprezentări ale unor teme diverse cu ajutorul transpunerii sale în alt plan al realităţii, în al decor, în alt timp şi spaţiu.

Elementele “Totului Diferenţiator” sunt nişte etape constructive de realizare a creaţiei artistice. Printre acestea se numără: actul elementar al transpunerii în plan a imaginii unui obiect, potrivit unghiului de vedere ales; completarea mentală a unei imagini rămasă ocultată; capacitatea de a surprinde și de a portretiza o temă doar din imaginație; reproducerea imaginii ce o consideri definitorie pentru senzaţia unui Deja Vu; sesizarea alterităţii într-o operă de artă; etc...

Încă ceva. Garanţia unui act artistic de calitate este dată de gândirea din spatele procesului de creație care face ca lucrurile pe care le concepi să fie funcţionale și durabile, nu doar frumoase. Totodată, garanţia unui act artistic de calitate, făcând să exprime sentimente simple într-un sens impulsiv sau naturalist, se poate constitui prin realitatea observată de ochiul atent al artistului - o realitate ce există sub forma unor simboluri-imagini care, dacă sunt înțelese și astfel descărcate de potențialul lor sacru, vor permite lărgirea conștiinței.

Leadershipul se prezintă ca o formă de intelectualism izvorât din ingeniozitatea unei creaţii transpusă în trăiri reale, în contextul producerii şi asigurării unei imagini capabile să redea pe deplin trăsăturile tale individuale.

Calităţile pictorului în leadership sunt necesare pentru a aduce la realitate ideea că o conştiinţă care caută să se interpreteze metaforic pe sine este miracolul unei creaţii care poate oricând să se angajeze în explicarea legăturii dintre ceea ce se rămâne neschimbat în timp şi ceea ce survine ca o îmbogăţire a experienţei concretului transpusă într-o viziune suprarealistă.

Întotdeauna calităţile unui pictor fac loc de cinste la toate nivelurile leadershipului.