ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Când imaginile se mută în atenţia “ochiului minţii”

On Iunie 13, 2021, in Leadership Total, by Neculai Fantanaru

Tot ceea ce vezi trece prin filtrul a ceea ce simţi faţă de ceva care te face să gândeşti profund.

Mă plimb seara prin Parcul Expoziţiei (din Iaşi), fapt atât de sugestiv pentru un om ai cărui pasi sunt călăuziţi de acel conţinut sufletesc spiritual, dens, inerent încărcat cu o mare dragoste de natură. Alene, cu chef de admiraţie faţă de vederile pe care natura le-a presărat din loc în loc pentru a-mi hrăni sufletul, încerc să disting forme, trăsături, şi să creez ulterior imagini din care să-mi procur material nou de studiu în domeniul artei interpretative.

Tot ce e nou şi plăcut mă bucură. Tot ceea ce natura dă experienței personale este urmarea firească a ceea ce se întâmplă când imaginile care îmi apar înainte surprind tot felul de expresii, emoţii, trăiri. Iată ce observ cu atenţie de această dată. Pe una din bănci şade o pisică a cărei blană, crem şi negru, îmi stârneşte curiozitatea. Pare a fi acelaşi suflet liniştit şi blând care se lasă mângâiat de orice trecător, o formă de fiinţă a cărei acțiuni și aventuri au un sens simbolic dacă ştii să transformi ceva banal în ceva sugestiv.

Cu altă ocazie am văzut aceeaşi pisică în braţele vreunui trecător, alteori am văzut-o plimbându-se agale prin mijlocul oamenilor, dar de cele mai multe ori ea aşteaptă să fie mângâiata pe o bancă. Pe aceeaşi bancă. Toată lumea o place. Dar pisica nu schiţează un gest, nicio expresie a chipului ei nu poate fi definită exclusiv prin accident, rămâne doar o constatare de fapt. Ea nu este nici tristă, nici fericită, pare doar puţin amăgită de un simţământ al propriei importanţe, ca şi de-acela de a-şi plânge de milă. Nu se mişca din cauza plăcerii, a durerii sau a trecerii alternative de la una la cealaltă din aceste stări.

Pisica nu simte decât mângâierea delicată a oamenilor buni, fiindcă numai oamenii buni simt lacrimile nevăzute ale unui suflet care aşteaptă o mângâiere, dar şi adierea speranţei care îi străpunge inima.

Leadership: Poţi să redai în pozitivism ceea ce simţi cu adevărat atunci când dai sens celor văzute care surprind ceea ce nu se vede decât prin asemănare?

Aşadar, mintea-mi este chemată să dea un sens celor văzute, a celor nevăzute şi a celor simţite din întorsătura gândurilor care nu contenesc să surprindă un mesaj aparte: tot ceea ce văd trece prin filtrul a ceea ce simt faţă de ceva care mă face să gândesc profund.

Pur şi simplu n-am putut să rămân nepăsător faţă de micul suflet care parcă simţea apropierea paşilor mei. Ca şi când imaginea dinaintea mea ar fi percepută printr-o stare de suflet, nu-i aşa? Cu drag, plin de afecţiune faţă de ceva atât de fragil, m-am aşezat câteva minute lângă micuţa fiinţă. Atunci, ea s-a ridicat cu grijă din locul ei şi s-a ghemuit încet-încet la mine în braţe.

Vedeţi, sunt anumite imagini în care te regăseşti, care te liniştesc sufleteşte, care te fac să te redefineşti. Începi să te uneşti cu liniştea din interiorul tău. Nu trebuie să îţi afişezi sentimentele în cuvinte doar ca să înţelegi că ceea ce simte cineva pentru tine este ceea ce simţi tu pentru el. La fel îţi dai seama şi de sentimentele unui om drag, cu aceleaşi afinităţi. Când te apropii de el, se apropie şi el de tine, nu se îndepărtează de tine, şi nu te simţi îndepărtat de lângă el.

Simţi când cineva are suflet pentru tine... asta m-a învăţat, cel mai bine, o pisică.

În principiu, ceea ce trecem prin filtrul emoţiilor face parte din categoria celor simţite, a celor văzute cu forţa magiei care cumulează expresiv calităţile şi cerinţele trăirilor subiective menite să reflecte o oarecare putere asupra activităţii de cunoaştere. Or acum, mintea-mi conteneşte sensuri ale unei imagini profunde prin ceva aparte: gândurile gândesc oare ceea ce simt atunci când dau sens celor văzute care surprind ceea ce nu se vede decât prin asemănare?

Leadershipul este consecinţa unei stări de compatibilitate. Înseamnă să introduci în lumea trăirilor tale o imagine a cărei finalitate (previzibilă) este similară cu prelungirea unei stări de reflexie asupra sinelui.

Când imaginile se mută în atenţia “ochiului minţii”, abia atunci poţi să desluşeşti mai uşor importanţa situaţiilor de viaţă care îţi creează stări emoţionale sau comportamentale.

Să nu uităm că, de la ascultare la învăţătură este doar o imagine ce surprinde acea ştiinţă a însufleţirii, fără de care scrisul, oricât de perfect ar fi el, nu ar putea să redea cu exactitate ceea ce gândeşte omul în inima lui.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Ochii mei vad lucruri pe care tu nu le vezi
  2. Te admir cu ochii, ce nu-i vezi
  3. Autenticitatea omului care se gandeste pe sine
  4. Triumful oamenilor grandiosi

Donează prin Paypal

Alternate Text

DONAŢIE RECURENTĂ

Donează lunar pentru susţinerea proiectului NeculaiFantanaru.com

DONAŢIE SINGULARĂ

Donează suma dorită pentru susţinerea proiectului NeculaiFantanaru.com

Donează prin Transfer Bancar

Cont Lei: RO34INGB0000999900448439

Deschis la ING Bank

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate