ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Fiinţa a cărei esenţă este infinitul

On Aprlie 18, 2014, in Leadership Know-How, by Neculai Fantanaru

Îndeplineşte-ţi datoria de Om, detaşându-te de satisfacţia de a ridica trofeul lipsei de sens deasupra a tot ceea ce te leagă de viaţă.

În ce mare greşeală căzusem atunci când m-am angajat în practicarea celor mai solemne moduri de gândire, alimentate de jocul apropierii şi depărtării de lumea fascinantă a ştiinţei, ţesută simbolic printre litere şi rânduri, în jurul valorii măsurate a concentraţiei de artificial şi natural, personal şi impersonal? Mă lăsasem influenţat de forţa mistică a subconştientului, căruia mintea conştientă îi dădea formă transmiţându-i sugestii în funcţie de experienţele trăite?

În ce greşeală nemaipomenită fusesem aruncat când speram să-mi ofer toate cunoştinţele dobândite cu multă trudă drept hrană ştiinţei preponderent experimentale, în locul intensităţii trăirii, a emoţiei aparte care asemenea fluviului ce se varsă într-o mare fără flux și reflux, cunoaşte numai o parte din ceea ce constituie miezul demersului existenţial?

Dacă caracteristicile unei mărimi vectoriale sunt valoarea măsurată şi orientarea, prin orientare înţelegându-se direcţia şi sensul mărimii, atunci eu eram, simbolic vorbind, doar un vector de poziţie, adică un segment de dreaptă orientat, cu originea în originea unui sistem de coordonate cartezian care nu poate fi rezolvat. Poate cineva să limiteze o fiinţă ce poartă în esenţa ei infinitul, dar care se vede smulsă şi risipită din realitatea propriei existenţe?

Aş fi vrut să fiu un criteriu de performanţă în funcţie de care poate fi măsurată şi setată calitatea de netăgăduit a vieţii, sau mai degrabă deţinătorul adevărului absolut în folosul manifestării și transformării conștiinței, capabil să trăiesc într-o lume cu totul aparte, croită după gustul inimii mele, opunându-se oricărei interferenţe care mă poate abate de la cursul de acţiune stabilit de cerinţele frumosului şi omenescului.

Poate ar fi trebuit să mi se acorde autoritatea de creator de semnificaţii, dar nu cred că aş fi ştiut ce să fac cu ea. Aş fi vrut să fiu mai degrabă un punct de referinţă al existenţei bazate pe valorificarea resurselor lăuntrice, un corp însufleţit de călduroase raze de lumină, nu o linie de demarcaţie între vis şi realitate. De unde oare trebuia să vină puterea care să-mi lumineze calea?

Leadership: Prin care dintre cele două funcţii eşti un suveran al continuităţii?

Enumerând cele două punte de reper în şirul mult mai numeros al observaţiilor privind relaţia viaţă-realitate, precum libertatea de gândire şi libertatea de manifestare, putem spune că omul este suveran al continuităţii printr-una din cele două mari funcţii care îi sunt proprii, “fast forward” sau “rewind”. Prima deţine o pondere bine determinată în aprecierea unei evoluţii nesigure, a doua tinde spre o stare depăşită, alterând valorile de bază.

Confirmăm acest lucru pornind de la faptul că liderul poate fi străin de lumea în care se află, arătându-se indiferent faţă de tot ceea este frumos şi omenesc, neputând să-şi măsoare percepţiile care creează emoţiile, odată cu experienţele care îi induc o stare de incoerenţă interioară. Sau, la fel de bine, liderul poate fi un self-model of attachment faţă de evoluţia unei profesiuni care îşi exercită prerogativele la graniţa dintre cunoaşterea nelimitată şi maximizarea de potenţial prin producţia de combustibil ştiinţific.

Sau, liderul poate fi un om al cărui suflet seamănă foarte bine cu un puzzle uşor de reprezentat pe harta vieţii, piesele găsindu-se în modul în care se implică în reînnoirea ei.

Leadership: Dorinţa de ascensiune sădeşte în tine aspiraţia spre infinitul care menţine viaţa în vid?

Liderul este precum un actor de pe scenă care trebuie să fie în acelaşi timp personaj şi povestitor, un punct de referinţă pentru viaţă şi un punct de referinţă pentru ştiinţă, dezvoltând în jocul reciprocităţii o anumită autonomie în colectarea de fonduri private, de tip “index”, care stochează valori care par mai importante. Unele îi ghidează modul de comportament şi modul de gândire, altele determină calitatea stărilor sale, a credinţei sale, a acţiunilor şi a relaţiilor ce le are cu realitatea propriei existenţe.

Dacă vrei să trăieşti într-o lume cu totul aparte, croită după gustul inimii tale, care să se opună oricărei interferenţe care te poate abate de la cursul de acţiune stabilit de cerinţele frumosului şi omenescului, atunci îndreaptă-ţi leadershipul către interior când interpretezi un rol mare pe scena vieţii.

Dar poţi, oare, să faci asta – sută la sută – fără să piezi nicio clipă legătura cu dorinţa de ascensiune care sădeşte în tine aspiraţia spre cucerirea unei alte lumi, a infinitului care menţine viaţa în vid? Sufletul tău simte nevoia unei contopiri cu infinitul pe care îl creezi din contul tău de om dependent de o realitate care se auto-transformă?

Fiinţa a cărei esenţă este infinitul se formează prin abandonarea oricăror valori morale şi sufleteşti, prin lezarea acelei libertăţi interioare de a gândi şi de a simţi într-un fel propriu, intrând în acel egoism care nu mai ţine cont de absolut nimic în afară de satisfacţia de a ridica trofeul lipsei de sens deasupra a tot ceea ce o leagă de viaţă.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us