ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Fluxul torenţial al imaginaţiei

On Octombrie 04, 2014, in Leadership +50% Extra, by Neculai Fantanaru

Lasă-te cucerit de o idee dominantă, pentru a-ţi putea dovedi competenţa în soluţionarea unităţii în compoziţie a leadershipului.

De la primii paşi făcuţi pentru realizarea filmului "Alexander Nevsky", regizorul Serghei Eisenstein lucrează în pereche cu scriitorul Pyotr Andreyevich Pavlenko care însoţeşte echipa de cineaşti la Tashkent, în Uzbekistan, în ziua de 18 iunie. De acolo Eisenstein străbate cu maşina 1500 km, studiază manuscrise, miniaturi, vizitează oraşe istorice ca Samarkand şi Buhara, urmăreşte traseul viitorului canal.

Imaginaţia, tensionată de contactul cu locurile istorice, îşi începe cunoscutul flux torenţial de creaţie. Gândurile se nasc cu repeziciune în pasiunea observaţiei nemijlocite. Îl pasionează, de pildă, amestecul de vechi, istoric şi nou, contemporan. Obsesii refulate după încercarea de realizare a filmului mexican reînvie acum. Este cucerit de la început de ideea care ajunge să-l domine: să desfăşoare tema filmului de la începuturi până în zilele noastre, prin trei etape ale istoriei. Pavlenko se opune, acceptând cu rezerve doar posibilitatea unui simplu "diptic" (înainte şi după revoluţie), deoarece nu crede în soluţionarea unităţii în compoziţie trecând prin trei etape atât de mari ale istoriei omenirii.

Dar Eisenstein are uzul unei asemenea compoziţii şi va găsi soluţiei ei artistică. *

Leadership: Poţi să identifici acea funcţie a gândirii care să constate misterul plăsmuirilor noi?

Dacă vrem să atingem o anume finalitate în procesului de creaţie, aducând un plus de valoare „unicatului” pe care îl reprezentăm, atunci trebuie să luăm în considerare ceva foarte apropiat de ceea ce ne interesează – viziunea filtrată prin imaginaţie. La rândul ei, viziunea, care în contextul artei este întărită printr-un soi de raţiune sintetizatoare, separată de orice formă de limitare, îşi extrage toată puterea din acuitatea observaţiei nemijlocite.

Un lider care este pasionat, de pildă, de amestecul de vechi, istoric şi nou, contemporan, poate să găsească o armonie vitală între creaţie şi ansamblul realităţii ce o înconjoară. El poate, în acelaşi timp, să devină o forţă activă de mediere între contextul cercetării şi inovării, prin personalizarea fluxului de idei şi gânduri, în sens unic, separându-se de ceea ce este în afara propriului control. Un fel de definire a unei perspective pe care numai el o intuieşte, dublată de o puternică nevoie inconștientă de a crede în plăsmuirile imaginaţiei sale. Şi de a se simţi superior.

Marii creatori de artă cunosc bine această regulă nescrisă: „De vreme ce avem un mister, va trebui să avem şi o funcţie misterioasă a gândirii, care să-l constate.” Desigur, această îndreptare a privirii înspre un alt orizont al receptării de idei şi concepţii, puse pe seama gândirii care se cere frământată înspre scopuri mai luminoase, unde gândul supravieţuieşte doar în deplină concentrare şi stimulare, se realizează printr-un proces de actualizare a ceea ce este potenţial cuprins în ştiinţa ta.

Pentru a-ţi putea dovedi competenţa în soluţionarea unităţii în compoziţie a leadershipului, a cărui esenţă este viziunea, este necesar să te laşi cucerit de o idee dominantă, care să-ţi schimbe perspectivele, care să dea un sens „întregului”, care să fie favorabil idealului desăvârşirii. Unitatea în compoziţie este dată de ansamblul cunoştinţelor, a experienţelor şi a aptitudinilor, puse în sprijinul creaţiei care nu se reduce doar la construirea şi punerea în valoare a unor noi modele de gândire, ci la o ştiinţă a „iluminării” extrem de personală.

Fluxul torenţial al imaginaţiei scoate în evidenţă acea pasiune intensă pentru actul creaţiei, înţeles ca un fel de autodăruire care iese la suprafaţă din tine în momentul în care ideile şi percepţiile vizavi de ceea ce poate oferi creaţia, se organizează şi se structurează, convertindu-se mai apoi în aptitudini sau în componente esenţiale ale aptitudinilor, cu scopul de a ridica ştacheta valorilor pe care pui preţ în opţiunea de întemeiere a unei ştiinţe avansate.



* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us