ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Imensa eroare a lui Richard Wagner

On Iulie 03, 2014, in Leadership Fusion, by Neculai Fantanaru

Dedică-te cu totul unei arte remarcabile, fără să-ţi depreciezi ştiinţa sau să o scufunzi într-o lipsă de sens.

După părerea lui Nietzsche, compozitorul Richard Wagner a debutat cu o imensă eroare ... s-a dedicat necugetat, dar cu bună-credinţă unei arte cu cea mai revoltătoare structură, anume acelei forme de artă care-şi vede ţelul numai în "smulgerea succesului de la public", folosindu-se de toate mijloacele artistice destinate acestui scop. Tocmai pe acest drum a ajuns însă Wagner la conştientizarea greşelii sale, la conştientizarea sterilităţii acestui drum şi a lipsei lui de sens, deoarece a sesizat, în disperarea izvorâtă din greşeala recunoscută, esenţa mincinoasă a succesului modern, a publicului modern, a întregii arte moderne.

Sentimentul dezamăgirii şi al căinţei l-au condus pe Richard Wagner la conştientizarea treptei intermediare a dezvoltării sale spirituale. Treaptă pe care Nietzsche o desemnează, spre deosebire de cea anterioară şi de cea posterioară, în două cuvinte: "Wagner a devenit un revoluţionar al societăţii." *

Leadership: Ce însemnătate poţi da unei existenţe individuale care este ea însăşi rezultatul efectelor de "slow motion"?

Prin majorarea capitalului de cunoaştere, care uneşte elementele vechi şi noi pentru a forma altele mai evoluate, într-o matrice a ideilor maturizate, a inovaţiilor alimentate de acelaşi izvor al revelaţiilor, se încearcă susţinerea de fapt a unei poziţii de autoritate în ceea ce priveşte performanţa în realizarea creaţiilor ştiinţifice.

Iar omul care nu poate face deosebire clară între ştiinţă şi pseudo-ştiinţă, neglijând orice punere în aplicare a experienţei, care trebuie să înceapă cu cercetări asidue şi formulări de noi concluzii constructive, va suferi o anumită înfrângere tocmai din cauza limitelor ştiinţei pe care o iubeşte. În el se va instala sentimentul dezamăgirii şi al căinţei, dacă concepţiile proprii sunt invalidate de ceilalţi şi dacă valorile acestora devin restricții pentru diferite domenii sau modele de gândire.

A ajunge la conştientizarea greşelii tale, la conştientizarea sterilităţii acestui drum al dezvoltării şi a lipsei lui de sens, în disperarea izvorâtă din greşeală recunoscută, este consecinţa unei carenţe de perspectivă sau a unei subaprecieri a creaţiei personale.

În ceea ce priveşte leadershipul, efectul de "slow motion" se referă tocmai la această încetinire, din propria inițiativă, a ritmului de dezvoltare, datorat dezechilibrelor în inversarea condiţiilor de exploatare a ştiinţei deja existente - în folosul obţinerii unor noi "venituri" intelectuale sau pentru elaborarea unor noi metode de creaţie.

Leadership: Valorifici sau elimini erorile de explorare a unor noi forme de inovare?

Deseori aceşti artizani ai compoziţilor ştiinţifice, în loc să-şi sprijine creaţiile pe datele cercetărilor obţinute, ei debutează cu imense erori de explorare a unor noi forme de inovare, tatonări nesigure şi anevoioase, încercări, eşecuri, staţionări, într-o zonă care nu garantează un aport ştiinţific garantat.

Ei se dedică, aproape necugetat, dar bună credinţă, unei arte care îşi vede scopul numai în obţinerea de efecte artistice şi tehnice prin metode cu totul noi, îmbinând deseori realitatea cu fantasticul. Iar asta nu-i face doar "revoluţionari", ci şi propagandişti, a căror miză este orgoliul de a fi în control, de a fi superiori, de a atinge succesul maxim.

O mare dezorientare, o lipsă de sens a procesului de autoperfecţionare, sunt factorii negativi care determină sau influenţează caracteristicile de rezistenţă a personalităţii liderului, a raţiunii sale de a privi toate "feţele" ştiinţei într-o manieră obiectivă sau subiectivă. Leadershipul intervine în această ecuaţie a efectelor, a cauzelor şi riscurile lor, care poate să deprecieze ştiinţa sau să o scufunde într-o lipsă de sens, dacă utilizatorul ei cade pradă anxietăţii. Cine îşi îngrijeşte mai mult orgoliul decât conştiinţa, greşeşte enorm, ajungând în cele din urmă să se dispreţuiască.

Imensa eroare a lui Richard Wagner vizează posibilitatea de a greşi şi de a eşua într-un domeniu de activitate cum este leadershipul, dacă scopul urmărit este numai succesul temporar, fără a aduce o contribuţie esenţială şi revoluţionară, demnă de adoptat şi de urmat.



* Notă: I. Davidov - Arta şi elita, Editura Univers, 1973.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us