Iminența unei revelații mai înalte

Examinează mijloacele de a susține viitorul asumării unui nou statut, prin fundamentarea valorică a opțiunilor de livrare a realității.

Numai spațiul acela închis între etern și efemer, el însuși o sumă a contrastelor, îmbinând armonios realul cu irealul ca niște meteori care se mistuie pentru a lumina universul, își putea modifica consistența sub dimensiunea subiectivă a interpretării, prin acțiunea directă a legilor imprevizibilului. Nu prea știam de ca să mă leg ca să pot întrezări o rațiune nouă a existenței.

Legi abstracte, pe care eu însumi le stabileam cu avântul imaginației creatoare, deosebit de fecunde, prin modul de formulare a întrebărilor fără răspuns, dar din care se năștea o direcție singulară – a înțelegerii pătrunzătoare, puse în slujba unei tentații intelectuale irezistibile. Păream virusat de ravagiile unei nebunii tot mai extinse, asemenea unui om care uită de condiția sa trecătoare pe acest pământ.

Firește, ca să învârt toate rotițele acelea invizibile care făceau ca mecanismul subtil al creației să transforme gândul în realitate, prin asocieri între mai multe concepte distincte, trebuia să sondez limitele fantasticului referențial, subminând convențiile rațiunii care se sprijină doar pe certitudini. Orientativ, trebuia să țin seama de sensul curentului de declanșare a diferențialului la însumarea forțelor fictive de întâlnire, într-un circuit logic care utiliza combinații potrivite de porți de tipul Și-Sau-Nu.

Se povestește că lui Nicolas Flamel i-a apărut în somn un înger ținând o carte frumos împodobită, în care era notată o dedicație scrisă de Abraham Iudeul poporului evreu. Îngerul i-a spus viitorului alchimist: „Iată această carte din care nu pricepi nimic. Pentru mulți alții ca tine ea va rămâne de neînțeles. Dar tu vei vedea într-o zi ceea ce nimeni altcineva nu va putea. ”

Când încerci să forțezi o revelație mai înaltă decât toată înțelepciunea și creațiunea care se cer a fi folosite la adevărata lor valoare pentru a putea fi transmise peste veacuri, este esențial să vezi ceea ce încă nu există.

Poți să-ți însușești arta unui creator care și-a asumat contradicțiile topindu-le într-un Sine care, departe de-a fi abstract, se plasticizează prin asocieri inedite cu materia unei noi înțelegeri a nebuniei?

Recurgerea la forma de viitor a experienței de utilizare a științei, văzută ca purtătoare a unei revelații mai înalte, anticipând continuarea procesului de transformare a realității într-un mod care să-ți cizeleze identitatea și modelul de gândire, este una din condițiile ca leadershipul să atingă pragul de absolut și să poată concura cu domeniile care au potențialul de a se redefini și reinventa.

Răsplata corectă a unei nebunii tot mai extinse se poate concretiza într-un randament foarte ridicat al productivității, oferind un plus de valoare potențialului tău de transformare într-un agent al schimbării. Un fel de proces conștient și interpretabil al construcției de inedit susținute într-un fel logic, suportabil și accesibil nevoilor tale de adaptare la noile cerințe ale performanței ridicate la înălțimea genialității.

Nebunia pare a fi nu soi de lărgire a dimensiunii Eului prin asimilarea conținuturilor refulate în inconștient, care sunt scoase la lumină datorită participării la spectacolul unei surprinzătoare alternative asupra realității. Ea are și un rol de generator de idei și tematici corelative la promisiunea unei ieșiri din "Matrix", cu o îmbunătățire a vederii din alte unghiuri decât cele impuse de criteriile obiectivității.

Acceptând existența unei fascinații a nebuniei din care decurge orice interogație, ca și multitudinea de răspunsuri, trebuie să acceptăm, lucru probat și de incursiunile într-un posibil imaginar eclectic, o anumită condiționare: devenim atenți numai la ceea ce răspunde unor trebuințe ale naturii noastre. Dar, totodată putem vorbi de menținerea conștiinței în tiparele unei alte realități, alternative ori paralele, ca un fel de unitate a științei de a fi singura modalitate de descifrare a complexității lumii.

Poți să introduci noi parametri de configurare în sistemul „safe” al științei tale, pe baza valorii determinate a proiecției extinse a rațiunii?

Ceea ce depășește cu mult până și cel mai rafinat mod de înțelegere umană, acea artă a prelucrării revelațiilor, poate deveni un catalizator al producerii viitorului, un catalizator al unei identități mult mai complexe, prin evidențierea relației dintre știința avansată și inteligența abstractă. Sau mai exact, a relației dintre ideea care devine reprezentativă în plan fizic și mijloacele ei de a susține un viitor al asumării lucide al unui nou statut, prin fundamentarea valorică a opțiunilor de livrare a realității.

Aici leadershipul indică altceva decât un proces avansat de gândire prin care se identifică caracteristicile limitelor depășite prin forța cunoașterii născute din imaginație. El indică acea percepție a separării de sursa și centrul realității care te reprezintă și apropierii de o realitate care poate fi cunoscută numai științific, mai mult aprioric. Indică acea intimă înțelegere a rolului tău de lider în contextul unui model de advancement, pus sub controlul unui raționament intuitiv, dobândind prin aceasta noi semnificații ale descoperirii și cultivării sinelui.

A introduce noi parametri de configurare în sistemul „safe” al științei tale, pe baza valorii determinate a proiecției extinse a rațiunii, este echivalent cu a creiona un nou tablou al realității, întors cu un ochi către ceva nou din viitor, fără să-ți afecteze negativ modul de procesare a informației, folosind la maxim toate acele însușiri ale intelectului care, fiind cu adevărat utile dezvoltării, pot face din tine un exemplu al excepționalității.

Revelația "nebuniei" care te ține în priză este similară cu imersarea într-un imaginar care plasează Eul în coordonate unei intrigi încărcată de materia unei rațiuni care se face mai sigură și înaltă prin sprijinul ce-l primește de la credința în existența unei alte realități.

Iminența unei revelații mai înalte evidențiază încercarea de a evada dintr-un un prezent derutant, lipsit de perspectivă. Este un pretextul de a face în mod convenabil legătura între știință, înțelepciune și creațiune la formarea viitorului - fapt ce susține potențialului tău de transformare într-un agent al schimbării.