Leadership în numele evenimentelor
Urmărește traiectoria plină de neprevăzut a evenimentelor, poziționându-te pe traiectoria unor reușite de rezonanță care pun la încercare valoarea variabilei „challenge”.
Sunt Gerry Lane. Un instinct al supraviețuirii mă favorizează în lupta pentru existență, prea aducător de sacrificii într-un proces menținut al hazardului, în timp ce privesc agresivitatea drept o patologie a firii care nu s-a încrezut niciodată în pericol și apoi a descoperit brusc că era unul iminent și mortal.
Nu cumva există o secvență de ADN în natura cronică a infecțiilor cu risc de producere a leziunilor cerebrale, generând deteriorarea violentă a funcțiilor de coordonare motorie ce culminează cu apariția tulburărilor de comportament? Ce anume face atât de agresivă această secvență de ADN care controlează exprimarea unor gene bacteriene de rezistență la orice antibiotic, producând mutații genetice grave capabile să transforme radical ființa umană?
Ritmul gândirii mele articulat pe date neconvingătoare, poziția constantei mele de determinare a unei noțiuni prin eliminarea a ceea ce o neagă, corelat cu indicele de coroziune a zonelor afectate de une maladie qui produit tant de noms, corespunde organic cu temperatura stresului pe care îl resimt înaintea unui meci cu moartea. Viața mea, care coincide cu „nașterea tragediei“, deschide o primă galerie secretă în sânul viitorului trecut prin lovitura dată prezentului numită: "Survive the Zombie hordes alone" ca și consecință a inevitabilelor inadvertențe genetice.
Pentru a ameliora manifestările agresive și pentru a contracara efectele distrugătoare ale mutațiilor asupra celulelor, organismul trebuie să dezvolte mecanisme de reparare a ADN-ului. În ce fel trebuie să mă expun pericolului, cum să îmi poziționez mai bine competențele în fața unui eveniment atât de improbabil care să asigure găsirea unui remediu, proces atât de mult condiționat de hazard - fundamental asemănător cu ceva din mine care caută doar senzaționalul?
Care este urmarea evenimentului singular condiționat de slujirea unui scop de tipul „This is impossible. Unless...” din care rezida măreția ființei tale?
Geneticianul francez Francois Jacob spunea că cea mai importantă reușită în domeniul științei pleacă de la observație: să privești unirea a două celule germinale, a două microuniversuri ce ascund destinul unui viitor individ, să vezi formarea primei celule și să-i urmărești traiectoria plină de neprevăzut, supusă capriciilor mediului, oricând victima unei erori genetice.
Meditez prin instrucțiunile puse la dispoziție de natura înconjurătoare. Iar meandrele meditației sunt urmărite de o singură întrebare: după felul cum se prezintă lucrurile, din anumite acțiuni care contrazic tot ceea ce cunosc despre viață din perspectiva medicinii, pot oare să extrag o informație cheie?
Tot timpul a fost la vedere boala. De ce nu m-am gândit să folosesc însăși boala împotriva acestor Zombies? Ființele astea au o slăbiciune. Și acea slăbiciune este chiar slăbiciunea. Slăbiciunea noastră. Există și un precedent. Prădătorii înfometați evită cadavrele infestate datorită unui patogen pe care acestea îl răspândesc.
Din urmarea evenimentului singular condiționat de scopul „This is impossible, unless..” poate să rezide măreția ființei mele. Dar un asemenea eveniment, rezultat al unui experiment nebunesc, cere o misiune de sacrificiu care să aducă imediat informații prețioase. Trebuie să mă infectez din proprie vointă cu un agent patogen cu risc ridicat de manifestare, ca Tifos, H1N1 sau Sars, și apoi să mă întâlnesc față în față cu un Zombie.
Țipătul unic al victoriei rezidă dintr-o realitate de tip "I can't believe I did it", din corelația scurtelor fragmente dintre anumite întâmplări accidentale la care sunt constrâns să meditez. El se zbate în imediata apropiere a câmpului de observație printr-un proces de inferență de tip deductiv. Totodată, el este un răspuns la proverbul “Niciodată nu e prea târziu să mă sacrific eu însumi"
Măreția în leadership nu se naște din dorința de a te poziționa superior față de ceilalți oameni, ci din capacitatea de a te poziționa mai presus de cursul evenimentelor oferind o nouă versiune a lor prin activarea motivației de sacrificiu.
Natura umană se înscrie, dincolo de experiențele și lecțiile momentelor care marchează viața, în structurile de concepție ale unei probe psihologice prin care se măsoară nu doar aptitudinile cognitive sau fizice, ci mai ales superba sinceritate a curajului de a te auto-motiva să aduci schimbarea printr-o acceptare a ceea ce ești dispus să renunți: uneori la tine.
Activarea și predominanța unei motivații puternice, care conduce la obținerea de performanțe unice, ia în considerare unicitatea pe care o imprimi în eternitatea clipei de cumpănă care punctează istoria și schimbă mersul lumii.
Leadershipul în numele evenimentelor are ca punct de plecare însăși condiția omului de a se consacra slujirii unui țel nobil în vremuri neprielnice.
* Notă: World War Z





