ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Montajul

On Noiembrie 15, 2015, in Leadership X3-Silver, by Neculai Fantanaru

Găseşte noi teorii în practica creaţiei, urmând calea firească a unei gândiri condiţionate de experienţa emoţională.

Eisenstein a încercat să transpună montajul paralel din sfera acţiunii în cea a semnificaţiei, alăturând cadrelor care-i înfăţişau pe menşevici ţinând discursuri sforăitoare şi lacrimogene, câteva imagini de mâini zdrăngănind harpe şi balalaici. Dar paralelismul era pur literar, de aceea în fond necinematografic, nerealizat.

Oprim aici înşirarea exemplelor... Ele l-au dus pe Eisenstein la pasul următor prin care a căutat în această modalitate esenţa cinematografiei. Acesta era „filmul intelectual” pentru care a militat câţiva ani şi la baza căruia era ideea după care: „Cinematografia este, înainte de toate şi în esenţial, montaj”. Pentru că şi teoria filmului intelectual - a cărui sarcină era restaurarea plenitudinii emoţionale în proces intelectual - nu era decât reductio ad paradox al acestei concepţii despre montaj.

Şi astfel, din nou, teoria se născu din practica creaţiei. Era totdeauna calea firească a gândirii lui Eisenstein: de la fondul de experienţă emoţional - prin experienţa intelectuală - la film - şi de aici la teorie. Chiar dacă denigratorii săi doar afirmau existenţa unui proces invers în creaţia sa şi aceasta cu scopul de a-i demonstra caducitatea. *

Leadership: Poţi să faci trecerea la fondul de experienţă emoţional prin utilizarea experienţei intelectuale?

Oricât s-ar dezvolta o idee, fiind vorba despre o cheie a operei realizate în cea mai mare parte cu contribuţia experienţei acumulate din „căutarea esenţei”, procesul ştiinţific de tratare a unui anumit subiect - de la activitatea intelectuală la fondul emoţional - se manifestă în direcţia folosirii unui stil aparte de a te dărui evoluţiei şi de a-ţi demonstra autenticitatea.

Leadershipul, din felul în care cauţi să descoperi esenţa unor noi cunoştinţe, neputând fi „programatic”, poate avea ca rezultat această direcţie de cercetare a profunzimilor din care arta îşi trage seva, asumată ca obiectiv asociat experienţei de creaţie, care cuprinde în primul rând fondul de experienţa emoţional dobândit treptat.

Practic, are loc un gen de ataşament între ceea ce încerci să exprimi şi semnificaţia pe care o atribui realităţii, alăturând imagini şi reprezentări ale lumii, cât mai contrastante, din prezent sau din trecut. Amintiţi-vă ce scria Ana Blandiana: „Am observat că, pe măsură ce se aşterne timpul, amintirile nu se şterg, ci îşi accentuează contrastele, pierd mulţimea nuanţelor şi-a tonurilor de gri pentru a păstra numai un ferm desen în alburi şi negruri exclusive.

Emoţionalul care rezidă din ceea ce eşti atunci când pui „în scenă” noi experimente, în mijlocul adaosurilor informaţionale declanşatoare de stări de tip „Wait”, în mijlocul cărora se află omul în care te oglindeşti, devine treptat un fel de compromis între putinţa de a te exprima şi putinţa intelectualului de a schimba anumite percepţii vis-a-vis de un anumit eveniment, fenomen, profil sau subiect de studiu.

Ori a pune în scenă aceste experimente de oglindire în altcineva sau altceva, nu este doar un produs al gândirii. Montajul poate fi, ca atare, alimentat de atitudinea de tip „empatic” – o formă de intuire a realității prin identificare afectivă.

Montajul aduce în prim plan interesul acordat reconfigurării lumii interioare, prin reflectarea unei imagini exterioare.

Un lider excepţional îşi asumă rolul de artist în utilizarea jocului de rol. El îşi exersează autenticitatea prin imaginarea propriei versiuni a realităţii faptelor, şi redarea lor într-un conţinut care îi oglindeşte stilul de a gândi şi a simţi. Jocul de rol este o călătorie spre un alt „înainte” al propriei tale persoane.

Şi ce este o călătorie, spunea Ana Blandiana, dacă nu o încercare de a vedea cum, în alte condiţii, sufletul nostru rămâne acelaşi? Ce este o călătorie dacă nu o experienţă capabilă să verifice, printre întrebări şi comparaţii, puterea noastră de a reacţiona, de a răspunde? Pentru că, oricât de modeşti am fi, nu putem să nu observăm că important cu adevărat nu este ceea ce am văzut, mişcându-ne, ci ceea ce am simţit în mişcare.



* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us