Neculai Fantanaru

Totul depinde de cine conduce

Ochii îşi exprimă admiraţia faţă de cele văzute şi nevăzute

On Octombrie 28, 2022
, in
Leadership On/Off by Neculai Fantanaru

Nu vei putea să descoperi măreţia unui orizont ideal, fără să sesizezi “tremuratul” unei imagini proiectate în memoria unui timp ciclic.

Pentru a surprinde cele mai spectaculoase imagini ale mării ai nevoie de o cameră foto care poate oferi cât mai mulţi pixeli într-o imagine. Dar mai ai nevoie de ceva ca să îmbogăţeşti universul artei: trebuie să creezi premisa unei lumi futuriste care este guvernată de o ordine strictă. Căutând să lămuresc acest lucru, o dată cu promisiunea că nu-mi voi modifica prea mult percepţia asupra vreunui eveniment prezent, căreia i se alătură conotaţia unei stări de adoraţie, dar şi regretul pentru trecerea ireversibilă a timpului, privirea mea a luat locul privirii unui iluminist a cărui rațiune creatoare poate să transgreseze tentaţiile artificiilor poetice.

Imaginea mării, capturând nu doar simple momente, ci foarte multe detalii, se găseşte în secvenţa de deschidere a ochiului spre sfera de cuprindere a unei reprezentări artistice singulare, a unui mesaj, a unei idei, cum ar fi cazul existenţei unei lumi futuriste guvernată de o ordine strict vizuală, lărgind totodată orizontul unei priviri a cărei imaginaţie este totdeauna pornită la superstiţii, la credinţă în supranatural. Tot ceea ce trăiesc, pasiunile de-o clipă sau lungile obsesii de imaginar, situaţiile pe lângă care trec, chiar şi fiorul străbaterii unei rupturi de realitate, toate se pierd în spatele unei priviri sceptice şi indiferente care parcă vrea să cuprindă într-o singură clipă ceea ce se poate pierde într-un decor prea agomerat.

Şi, totuşi, ceva nerostit, derutant, neaşteptat, dar cumva esențial, un sentiment ce mă însoţeşte în permanență dincolo de vederea ochilor,  îmi dă peste cap realitatea. De aceea, imaginea din faţa ochilor mei pare să “tremure”, ca şi când ar fi proiectată în memoria unui timp ciclic în care marea devine o oglindă mereu actuală şi în afara timpului.

Iar faptul acesta se datorează opţiunii de balansare alternativă a unor elemente vizuale distincte (umbra obiectelor, suprapunerea imaginilor), care nu sunt menite neapărat să înfrumuseţeze orizontul, fiecare având o nuanţă uşor diferită a aceleiaşi culori de bază, dar care totuşi par a continua o viziune a lumii. Şi viziunea asta îţi cere să o înţelegi, să o simţi, să o trăieşti pe scena propriei vieți, ca spectator activ, experimentând diferite roluri – de la pictor la scenograf, şi de la observator la artist.

Leadership: Percepția estetică a imaginilor generate de acuitatea vizuală a ochilor tăi se poate manifesta prin acţiunea de regăsire a unui orizont ideal în care se desluşeşte profilul unei opere întinse?

O vedeţi ce frumoasă e la chip când îşi oglindeşte cu duioşie ochii strălucitori în culorile cerului senin de vară? De foarte multe ori, ochii ei denotă caracteristicile tipice ale unei culori relaxante, dar pot fi şi variante ale culorii nocturne fundamentale, ce pare să aibă asupra privitorului un rol important în estetica lumii aflată în continuă transformare, tot aşa cum pictura pe oglindă transmite putere și îi oferă privitorului un rol activ, care are astfel ocazia să facă parte dintr-o operă de artă.

Da, marea e frumoasă, fiindcă ochii ei captivanţi, pe care îi iubesc şi îi doresc lângă mine zi de zi, lucind a libertate deasupra valurilor, nu încetează să vadă propria mea realitate.

O revăd apoi cu ochii sufletului, bună, milostivă și plină de dragoste, zile în şir, cu riscul de a mă scufunda în melancolie, în acea melancolie pioasă, sfântă, ce parcă trezeşte vederea unui templu măreţ, plin de legende, căzut în ruine. Şi ori de câte ori îmi amintesc de valurile mării și aromele care au miros curat, de nisipul alb care face ca marea să pară limpede, îmi dau seama că sunt mai fragil decât nisipul pe care ea îl spală dintr-o suflare. Însăşi procesul amintirii este rodul unei simţiri autentice, vii şi naturale, întruparea artistică a unui ideal înalt, nu o simplă fotografie artistică de ocazie.

Ei bine, omul a cărei viziune fundamentală se bazează pe aspirație și dorință de reintegrare a diferenței în unitate, va ști să vadă un bob de nisip într-un singur val, pornind de la orice subiect în parte. Va socoti fiecare val, la fel ca fiecare bob de nisip, ca fiind unul și același, unul cu toate în planul absolut. Cu acest prilej, revelaţia unei noi frumuseţi admirată în această apropiere liniştitoare de mare, pe care suprarealiştii o numesc Esthesis Inisth Argostich (frumosul ca întâlnire întâmplătoare), se datorează amestecului dintre interpretarea estetică a unei imagini de vis, nostalgice, pline de farmec, şi puterea vizuală exacerbată de culori vii, intense, vibrante, care dau viaţă artei prin sclipiri de lumină.

Leadership: Creaţia ta exprimă un raport de proporționalitate între efectele a două fenomene opuse care pun în evidenţă lungimea raţionamentului de tip matematic: “micşorare - creştere” ?

Există și un alt mod de a clarifica acest raport de cauzalitate între mare şi cer, între dune de nisip şi valuri de ocean, mai ales dacă comparăm două științe diferite, cum sunt matematica și muzica. Matematica nu poate renunța la ceea ce este real și va reprezenta de-a pururea doar ceea ce este ideal în spațiu. Pe când muzica, privită ca o manifestare a spiritului, are de asemenea o extindere reală, dar se subordonează mai mult reflecției, includerii în plan artistic, deci profilându-se ca ceva particular și, ca atare, poate fi preluat în planul universalului. Și chiar dacă pictura este o artă a gustului fin, depinzând de lumină și de clarobscur, ea este cu totul ideală dacă se constituie ca obiect al reflecției deschise, sau ca limbaj al spiritului manifestat prin imagini şi prin succesiunea de idei.

În acest caz, judecata mea va trebui să ajungă până acolo unde marea întâlnește mângâierea soarelui, ca o expunere a infinitului în finit, pe plan artistic. Iar auzul, ca formă de percepţie a vocii şoptite de glasul unei nimfe, prin percepţia semnalelor din mediul înconjurător, fiind un simţ situat deasupra spiritului de observaţie, oferă posibilitatea de a recepționa și a interpreta undele valurilor într-o linişte perfectă, mai ales felul cum ele vibrează când sunt lovite de ţărm, îngânând maiestosul imn al libertăţii, al nemuririi, un imn al reconcilierii cu loviturile destinului.

Nu-i aşa? Spre deosebire de văz, unde finitudinea sau diferența apar doar ca o alegorie a infinitului, auzul apare acum ca o creștere a acuității vizuale. Auzi mai bine cântecul mării pe măsură ce vezi mai în profunzime orizontul. Dar pentru asta trebuie să adopţi o atitudine flexibilă în faţa curgerii vieţii, fapt care îl face pe un artist să îşi manifeste personalitatea în timp real, în ideile sale de compoziţie, încercând să se regăsească într-un tablou unicat inspirat din evenimente reale. El trebuie să simtă emoţia de atunci, senzaţiile ce se nasc în sine, pentru a construi un moment de neuitat.

În acest caz, realismul vine să anticipeze unitatea ideală superioară a artistului, care este "frumosul vizionar" în sfera momentelor multiple de admirație a mării, în timp ea ce traversează frontiere îndepărtate...

O creaţie artistică  poate să aibă lungimea raţionamentului de tip matematic: “micşorare - creştere” numai dacă elementele constitutive ale experienţelor tale vizuale parcurg traseul stabilit de ideea: între finit şi infinit există întotdeauna un câmp de întindere nedefinită.

Nici nu cred că există proporție sau gradație între finit și infinit. Există o pauză absolută, un salt peste spaţiul disputei dintre lumină şi întuneric, dintre viaţă şi moarte…

Ochii îşi exprimă admiraţia faţă de cele văzute şi nevăzute atunci când artistul este în stare să surprindă atât profunzimea unui spaţiu mai straniu decât s-ar crede, dar liber cum este marea, cât şi întinderea unui orizont în cuprinsul căruia se poate ivi pe neaşteptate ceva surprinzător.

 

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
Cele 63 de calităţi ale liderului
Cele 63 de calităţi ale liderului

De ce să citeşti această carte? Pentru că este hotărâtoare pentru optimizarea performanţelor tale. Fiindcă pune accent mai mult pe latura umană decât pe conceptul de business, ceea ce permite cu uşurinţă citirea şi înţelegerea ei.

Leadership - Magia măiestriei
Leadership - Magia măiestriei

Trăsătura esenţială a acestei cărţi, faţă de altele existente pe piaţă din acelaşi domeniu, este aceea că descrie, prin exemple, competenţele ideale ale unui lider. N-am susţinut niciodată că eşte uşor să devii un lider foarte bun, dar dacă veţi urma pas cu pas...

Atingerea maestrului
Atingerea maestrului

Pentru unii lideri „a conduce” înseamnă mai mult a juca un joc de şah, un joc de inteligenţă şi perspicacitate; pentru alţii un joc de noroc, un joc pe care cred că-l pot câştiga mergând de fiecare dată la risc şi pariind totul pe o singură carte.

Leadership Puzzle
Leadership Puzzle

Am scris această carte, care combină într-un mod simplu dezvoltarea personală cu leadershipul, ca pe un joc de puzzle, unde trebuie să combinaţi toate piesele date pentru a reconstitui imaginea de ansamblu.

Performanţa în conducere
Leadership - Pe înţelesul tuturor

Scopul acestei cărţi este de a vă oferi cât mai multe informaţii preţioase prin exemple concrete, şi de a vă arăta o cale prin care să dobândiţi capacitatea de a-i determina pe ceilalţi să vadă lucrurile din aceeaşi perspectivă ca dumneavoastră.

Leadership - Pe înţelesul tuturor
Leadership - Pe înţelesul tuturor

Urmăresc în rândurile acestei cărţi să trezesc interesul omului obişnuit pentru acţiune şi succes. Mesajul acestui volum este că o naţiune puternică este format din oameni puternici şi de succes. Iar fiecare din noi are potenţial, deci succes…