Omul între iluzii și adevăr
Îmbunătățește-ți nivelul de autoritate în domeniu, introducând o nouă particularitate a naturii tale de artist pe planul unei consecvente raportări la ceea ce trebuie să aperi la realizările tale.
Eisenstein explica unui auditoriu de psihologi noile sale gânduri despre capacitatea filmului de a prezenta idei abstracte. În timpul șederii la Boston, marele regizor rus primește la Hotel Vendome intelectualitatea orașului. La reuniune este adus, în scopuri publicitare, și faimosul câine-vedetă de film Rin-Tin-Tin, primul „star” pe care l-a cunoscut cum remarcă ironic Eisenstein.
Realizatorul este pus să pozeze pentru o fotografie alături de câine, în timp ce asistența îl asaltează cu întrebări. Eisenstein este constrâns să răspundă timp de o oră la o sută de întrebări. La capătul lor, o doamnă îi declară: „Dumneata distrugi iluziile despre Rusia.” Iar Eisenstein îi răspunde prompt: „Iluziile trebuie totdeauna distruse. Adevărul este cel mai bun ! ” *
Te abați de la rigorile conținutului pe care îl produci despre tine însuți, în conformitate cu raza de acțiune a gândurilor care îți oferă capacitatea de a materializa o viziune plină de originalitate?
Dificultatea elaborării unui răspuns, pozitiv sau negativ, în vederea admisibilității unei critici, cu privire la ceea ce cred alții despre tine, este o provocare suportată de orice artist, de orice optimizator al muncii de creație, tocmai pentru a ajunge la o destinație comună, la o înțelegere reciproc acceptabilă. În acest caz, actul de creație poate fi perceput ca un catalizator al gândurilor care îți oferă capacitatea de a materializa o viziune plină de originalitate, acele gânduri care scot în evidență adevărurile unei imagini care nu capătă greutate decât prin intermediul unei idei abstracte, sau printr-o comparație cu modul cum folosești o metaforă.
Varianta de răspuns la întrebarea ce te deschide spre căutarea unui adevăr puternic și esențial - o altă coardă la arcul care lansează săgețile ironiei indulgente, permite introducerea unei particularități a naturii tale de artist pe planul unei consecvente raportări la ceea ce trebuie să aperi la realizările tale, și nu la ceea ce ți se împută drept vină.
Toate variantele de răspuns pe care le așteaptă cei din jur, pentru a putea întovărăși mobilitatea logică a unei gândiri condiționate de experiența profesională, trebuie să respecte convențiile specifice fenomenului „Privește-te drept o capodoperă în devenire ! ”
În caz contrar forța întregii tale convingeri vizavi de integritatea propriului sistem de idei și credințe, sau referitoare la reprezentativitatea cercetărilor efectuate în timp, exprimate de multe ori prin intermediul unui adevăr bazat pe un anumit concept gândit dinainte, nu va putea face departajarea între ceea ce reprezintă dreptul tău de a lansa o „revelație” și ceea ce reprezintă un abuz la adresa ta.
O calitate dominantă a celui care emite diverse afirmații bazate pe convingeri proprii, în postura de descoperitor al unor adevăruri, este de a nu se auto-incrimina. Omul este un conținut brut sau neutru de informații, construit după nevoi și situații, cu care ceilalți nu sunt obișnuiți să interacționeze.
De aceea, a crea impresia unei autorități în domeniu, înseamnă să nu te abați niciodată de la rigorile propriului tău conținut. Leadershipul este un temei al apărărilor pe fond, iar artistul este rezultatul acestor apărări.
Una din particularițătile naturii de artist este atingerea convingerii desăvârșite într-o formulă care trebuie să se extindă asupra celorlalți oameni, privind aspectele pe care le-a constat în virtutea unei amprente personale și a unei cauze nobile: aceea ce a conceptualiza în mod autentic experiența prin care a trecut, formarea și dezvoltarea competențelor sale.
Omul între iluzii și adevăr se poate recunoaște după stările de spirit ale celorlalți care încearcă să-l paralizeze prin lipsa de claritate asupra unei întregi discuții, fie prin caracterul lacunar pe care îl manifestă despre ceea ce se întâmplă dincolo de înțelegerea lor imediată.
* Notă: Ion Barna - Eisenstein, Editura Tineretului, 1966.
