Povestea neștiută a creației mele

Concentrează-te asupra unei perspective ample și nuanțate legate de o experiență artistică de înaltă calitate, propulsându-ți creația într-o dimensiune a cunoașterii care îți poate valida personalitatea inconfundabilă.

O imagine interesantă legată de stilou și de pensulă este reprezentată de un magician situat pe alt plan de existență care, cel mai probabil își ascunde secretele de ochii curioșilor. Îl vedem îmbrăcat într-un frac închis la culoare, părând a avea o înfățișare de vis, într-o manieră transparentă, înconjurat de stele și numere, încercând parcă să găsească explicațiile unui fenomen de interpretatio a simbolului universal, în care sunt puse față în față lumina divină și cosmică, sondând cu rigoare magistrală un adevărat univers al semnelor.

Magicianul pare să aibă nu doar darul de a ghici în viitor, în stele și în semne, ci și darul de a scrie destinele oamenilor în același fel în care pensula artistului surprinde în mod vizual orice detaliu la ființele pe care le pune în prim planul unei scene extrapolată din pluralitatea lumilor oferite de bogatul univers artistic. Este important să înțelegem nu doar mesajul unei opere de artă, format dintr-o singură imagine mare în care e pus tot conținutul simbolic, ci și modul de aplicare a culorilor, retușarea tonalității, pentru a obține expresivități plastice.

Ca să te exprimi nu doar prin cuvinte, și prin imagini artistice, trebuie să adopți o scriere cu caracter confesional, profund subiectiv. De exemplu, dacă într-o pictură plină de simboluri eu mi-aș reflecta starea de spirit în imaginea unui magician, ca și când aș descifra splendoarea puterilor stelare, atunci stiloul și pensula, în speranța de a atinge o Conștiință de Sine comună, ar trebui să-și procure niște elemente de personalitate și astfel să transcendă puterea de concepție umană.

Pe această cale, pensula poate să-mi ofere posibilități infinite de expresie vizuală în același tipar de transmitere a unei învățături noi, numai dacă îmi păstrez acea seninătate a ființei conștiente de starea sa de iluminare spirituală, la fel cum un om care se bucură de grația divină este capabil să guverneze stelele. În formele sale sublimate, scrisul meu poate evoca experiența pensulei de a da culoare unui univers plin de mister, farmec, sensibilitate și poezie, devenind stăpânul timpului spiritual, simbol al întrupării perenității.

Poți să dai sens unei experiențe de cunoaștere într-un moment de revelație în care trebuie să redai imaginea unei noi dimensiuni a personalității tale cu rigoarea unei noi perspective de receptare a realității?

Astfel am ajuns la cauza supremă a tuturor lucrurilor, din care se trag toate formele și gradele diferite de putere spirituală, pentru că stiloul și pensula și-au preparat posibilități infinite de a călători în lumea imaginației mele, ajungând printr-o reacție de revelație divină să se transforme într-o baghetă și, respectiv, într-o pelerină. Impulsul lor instinctiv de a se cufunda într-un univers al purității amețitoare, atât de personală pendulare între real și fantastic, dau speranța colosală de a ajunge la formarea unei conștiințe de sine comună.

Mai mult. În operațiunile stiloului, de a scrie cât mai artistic o epopee a minții mele, este descrisă și imaginea pensulei când urcă în prima fază a Leului. Stiloul înfățișează puterea pensulei de a prezenta realitatea printr-un rege încoronat, stând impunător pe un scaun de domnie, făcut din smarald, îmbrăcat în haine de culoarea șofranului. Se spune că dacă această imagine face înconjurul lumii în 40 de ore, atunci stiloul și-a îndeplinit cu prisosință rolul cuvenit scripturii, acela de a gândi ca un magician ce are puterea de a aduce fanteziile la viață.

Da, am știut dintotdeauna că sunt un magician, că sunt un stilou și o pensulă în același timp, în sensul că tot ce mintea-mi plăsmuiește cu grație, cu măiestrie, cu farmec, poate evoca o întreagă experiență a spațiului pictural, redând iluzia vizibilului. Nici n-aș fi putut să scriu despre artă fără să pricep fenomenul desprinderii corpului astral de cel fizic. Sunt, așadar, contopirea mai multor expresii ale aceleiași cunoașteri care aparține divinului. Sunt numitorul comun ale aceleiași energii obținută printr-o reacție de dublu schimb, fie sub formă naturală, fie sub formă artistică.

Cum se derulează procesul recunoașterii unei reprezentări artistice privind interpretarea unei imagini vizuale, confruntând ceea ce vede cu ceea știe despre un lucru care nu este numai un quantum, ci în același timp un magnum?

Așa cum am arătat în multe locuri, sunt un magician fiindcă am o existență materială și o existență imaterială. De fapt, nu este posibil să mă reprezinte nimeni în complexitatea mea, nimeni în afară de mine. Sigur că, din acest punct de vedere, dimensiunea cunoașterii mele are ca punct de referință o viziune constructivă asupra conceptului de experiență estetică, asociat cu renașterea unei opere care n-a murit niciodată, deoarece sunt flexibil cu ceea ce vine și apreciez momentele prezente.

Așadar, stiloul sau pensula nu sunt doar un quantum, ci în același timp un magnum, pentru că fiecare din ele reprezintă un agent generator de inspirație, și cu ajutorul unui asemenea agent se pot obține o sumedenie de lucrări artistice.

Așa este. Personalitatea mea este inconfundabilă deoarece stiloul și pensula duc la îndeplinire, numai prin puterile mele și printr-o încredere spontană în ajutorul Celui de Sus, acea mare cerință a unei opere de artă: trebuie să fie în întregime concepută și modelată de minte înainte de a fi executată. Prin urmare, perspectiva mea de receptare a realității evidențiază o anumită dependență de creație care se transmite printr-un accesoriu indispensabil artei (stiloul sau pensula), exprimând o anumită stare sufletească și o forță intelectuală care se manifestă în tendința de a căuta noul cu orice preț, tendința de a surprinde rapid metamorfozele din natură, tendința de a amplifica redarea frumuseții naturii.

Scrisul este o meditație asupra veridicității artei mele.

Cât despre experiența mea de cunoaștere care din loc în loc își spune cuvântul, chiar dacă cititorul nu este întru totul familiarizat cu formulările mele pline de spirit, ea este în plin acord cu principiul rațiunii suficiente care spune că gândirea se autodirijează prin intermediul operațiilor ei specifice cu noțiuni (generalizare, abstractizare, analiza, sinteză, comparație etc.) spre emiterea unor adevăruri ce s-ar putea dovedi vitale pentru teoria picturii și asigurarea unei reușite plastice demne de toată laudă.

O lucrare artistică, integrată în spațiul leadershipului, trebuie să fie congruentă cu veridicitatea unui mesaj de tipul: “să apreciem fiecare imagine creată cu artă, la fel cum apreciem o viziune menită să fie atât de longevivă și de consecventă cu sine.”

Povestea neștiută a creației mele începe cu un stilou fermecat care se transformă în mesagerul unei pensule plină de viață și tare visătoare, cu ajutorul însușirii mele de a reface un întreg univers artistic printr-o acumulare (aproape lacomă) de alte ipostaze: sunt când pictor, când magician, când scriitor, un sfânt sau un om de știință. De fapt, sunt orice vreau eu să fiu, cu precizarea că orice sunt se poate focaliza spre infinit în orizontul tainelor, al credinței și al minunilor.