ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Priveşte bine la ce spun ochii tăi

On Aprilie 16, 2020, in Jurnal de Leadership, by Neculai Fantanaru

Ideile mari încolţesc rar, şi unii le mai şi calcă în picioare, sau pur şi simplu trec nepăsători pe lângă ele.

Există o relaţie specială între mine şi natură, două prezenţe active influenţându-se reciproc, tot atât de intens precum creează artistul o pictură despre frumuseţea naturii pe o pânză atât de gingașă încât aproape că îţi este teamă să o atingi cu nişte mâini nedeprinse cu mijloacele privilegiate ale artei. De pildă, iată, acum privesc cu mult drag, cu mult înţeles sufletesc, această frunză plină de viaţă, în formă de inimă, pe care un pictor iscusit ar surprinde-o în ipostaza de muză, simbol al unei înnoiri periodice, produs al unei sensibilităţi lirice.

Şi ea îmi vorbeşte cu o voce ciudată, ca un om matur, şi eu o ascult intens, cu spirit de artist, şi amândoi ne înţelegem de minune într-o capodoperă a creatorului numită Arynexisthes, sau momeala unei realităţi mai înalte. Poate că toată această pătrundere a mea în sânul naturii, privită ca o angajare afectivă într-un univers simbolizat, este doar consecinţa unui joc de lumini şi umbre dintr-un labirint al mulţimilor poetice, într-un pluralism nedefinibil şi non-descriptibil. Sau, poate că sunt captivul unei realităţi sui-generis aflată la marginea realităţii din sfera unui vis numit viaţă.

Actul de transfer al simţurilor de la un ochi de artist la o privire a naturii, perceput în materie picturală, este prin urmare un act de conversiune simbolică în dublu sens: mai întâi trebuie să surprind o realitate atât de profundă şi subtilă într-o secundă astrală, încât s-o redau ca pe un centru al universului, apoi trebuie să-mi canalizez forţa vitală artistică în subtilitatea unui mesaj cu mare putere de evocare a revărsării luminii dumnezeiești în ambianța sferei tainice de forță a planetei Pământ.

Leadership: Cum argumentezi apartenenţa ta la sfera realităţii din spaţiul creaţiei, prin prisma transferului de simţuri de la un ochi de artist la o privire a naturii?

În acelaşi timp, frunza poate fi exprimarea unei arte care îşi trage sorgintea din peregrinările unei perle, pe cât de mică pe atât de preţioasă, într-un deşert numit „I feel so much less alone”. Pentru că nimeni nu ştie să recunoască în ea o adevărată capodoperă vizuală și o poveste fără vârstă ce traversează spaţiul şi timpul, simbolizând totodată forţa pe care o deține numai creatorul capabil să dăltuiască lucrările cele mai fine.

Mă simt atât gol fără privirea ei, încât privirea mea îşi poate pierde disciplina: aş fi în incapacitatea de adaptare la o răscruce a vieţii. Privirile noastre denotă tendința ochilor de a devia mai mult decât este necesar spre arta unei noi Dumnezeiri. Chiar şi prin astfel de convingeri superstițioase se reflectă sentimente, sau conştiinţa legăturii cu viziunea, cu puterea credinţei investită în dialogul cu Creatorul lumii. Este aceeaşi putere despre care cineva spunea că nu este o simplă carte, ci însuşi spiritul dinamic ce transformă viaţa întregii lumi.

Frunza mea se pregăteşte cu mult freamăt de orice i se încredinţează, făcută să zboare prin faţa ochilor expresivi care îşi datorează culoarea, căprui spre verde, tocmai expresiei unei realităţi mai înalte, ceva cu o semnificaţie mult superioară celei pe care i-ar atribui-o omul de rând. Şi eu îi încredinţez împlinirea mea, visul meu, emoţiile mele, pentru ca ea să-mi încredinţeze o parte din înţelesul verbului “a trăi” sub domnia unei naturi spirituale încorporată în jurnalul-schiţă a unui artist de geniu.

Iar dacă creaţia mea este o creaţie a naturii care îşi cere dreptul la reprezentare pe o pânză fină de bumbac, printr-o imortalizare în eternitate, atunci mai rămâne de simbolizat abordarea vieţii mele într-o manieră calmă, veselă, de o puternică expresivitate.

Leadership: Obiectul privirii tale te ajută să navighezi prin labirintul vieţii într-o manieră care acordă valoare propriei creații, încât să determini o schimbare în ceea ce te reprezintă la nivel de Supraom?

Mi-aş dori să fiu o mică frunză, pentru ca vântul serii de toamnă târzii să o ducă în calea unei priviri ce nu uită nicio clipă frumuseţea unei privelişti de vis. Poate că o frunză asemănătoare celei care m-a inspirat pe mine, completându-mă cu spiritul ei generos, cu povestea ei emoţionantă, a trecut prin câmpul vizual al unui doctor, cum este celebrul doctor Corneliu Duda din Târgu Mureş, care la prima oră de curs obişnuia să scrie pe tablă aceste rânduri:

“Să ştii să asculţi un foşnet de frunze uscate,
Cuvintele unui dascăl...un prieten...
Sau basme cine ştie de când uitate.
Un suflu, sau o inimă cum bate.

Să ştii să observi un prunc...o floare...
Un cer senin sau marea în furtună,
Un soţ...un fluture...o mamă...o culoare...
Şi să te întrebi adesea:
De ce oare?

Să ştii să simţi cu degetele mâinii,
Cu ochii, cu urechea...
Cu sufletul...sau mintea.
Şi să te întrebi adesea
De fapt, care-i problema?"

Însăşi simţirea inimii mele primeşte pulsaţia unui atare model liric. Nu oricine reuşeşte asta. Căci am observat o frunză, şi ea m-a observat pe mine, felul cum o privesc cu ochii larg deschişi, plini de sentiment. Şi observându-i forma plină de mister, care vorbeşte inimii, aşa cum vântul a aşezat-o la picioarele mele, plină de mesaj artistic, am zis s-o ridic şi s-o iau cu mine într-un gând transcedental. Inimii mele nu-i lipseşte glasul de a mulţumi naturii pentru o asemenea întâlnire cu însăşi transparenţa mea simbolică, care reprezintă ocazia de a păşi cu toată fiinţa mea în altă lume, poate ciudată, poate cu totul diferită de a mea.

O clipă am stat de vorbă cu frunza mea, ca parte a unui dialog între Creator şi Opera lui. O simţire plină de tremurare a inimii m-a cuprins, clătinată şi speriată de o eventuală exigenţă în domeniul creaţiei artistice, contrazisă de ceva potrivnic firescului: “Ideile mari încolţesc rar, şi unii le mai şi calcă în picioare, sau pur şi simplu trec nepăsători pe lângă ele...”

Un supraom este un creator care consumă experienţe vizuale şi emoţionale cu scopul de a da realităţii nuanţa unei expresii de sine originale, de la figurat la propriu: “nu poţi să simţi că păşeşti în altă lume fără să îndeplineşti condiţia de imitator al miracolului naturii”.

Priveşte bine la ce spun ochii tăi dacă vrei să surprinzi detaliile unei lumi întregi într-o singură expresie a naturii. Numai privindu-te ca o splendoare a naturii, cu ochii care nu au vârstă, vei putea să întregeşti imaginea unei lumi la care doar creatorii au acces. Şi pe măsură ce deschizi bine ochii spre frumusețea magnifică a naturii, se va întinde în fața ta un alt aspect al creaţiei, sinonim cu acel conţinut sufletesc de care trebuie să ai mare grijă dacă vrei să obţii apropierea de marea lucrare a Creatorului..

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Ochii mei vad lucruri pe care tu nu le vezi
  2. Te admir cu ochii, ce nu-i vezi
  3. Autenticitatea omului care se gandeste pe sine
  4. Triumful oamenilor grandiosi

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate