Prizonierii timpului
Activează prezentul printr-o comandă de tip “Update”, ca să asiguri unitatea dintre conținut și formă în strânsa lor coeziune și interdependență.
Neliniștit, dar stăpân pe sine, generalul Wellington era călare și rămase acolo toată ziua, în aceeași atitudine, puțin mai sus de vechea moară de la Mont Saint-Jean. Wellington a dat dovadă de un eroism rece. Ploua cu ghiulele. Aghiotantul Gordon căzuse la picioarele lui. Lordul Hill, arătându-i un obuz care tocmai exploda, îi spuse: “ Milord, ce instrucțiuni și ce ordine ne lăsați dacă veți fi ucis? ”
Wellington îi răspunse: “ Să faceți ca mine ! Să țineți piept aici până la ultimul om ! ” *
Îți raportezi forma de manifestare a sinelui la conținutul timpului, într-un punct în care se suprapun efectele ambiției excesive cu acțiunea unor anumite solicitări ale cauzelor evenimentelor?
Liderul este factorul important în promovarea valorilor și idealurilor, este schimbarea plină de semnificații și plină de provocări (nu de promisiuni), pe care o văd ceilalți. Este un fel de generator al posibilităților de a juca un rol-cheie în promovarea unei conștiințe care trezește oamenii din starea dominantă de confuzie sau moleșeală, îndemnându-i la acțiune prin adoptarea unei atitudini ferme care pune în valoare calitățile lor cele mai relevante.
Vei înțelege că în evoluția leadershipului există anumite evenimente care nu sunt luate în seamă serios, pe care istoricii și experții fie le evită, fie le trec sub tăcere. În special prezentul pur al trăirii omului, existent mai ales în stadiul trezirii conștiinței, care dă startul spre autenticitate, marcată de îndemnul la deșteptare, la luptă, la unitate.
Numai acest prezent, activat printr-o comandă de tip “Update”, continuă să te reprezinte, îndemnându-te să te gândești la ce poți face mai bine pentru a cuprinde încă un vârf de experiență necesară consolidării valorilor și obiectivelor care dau fermitate leadershipului. Fii responsabil pentru acele evenimente care fac o diferență și transformă atitudini.
Ce se întâmplă în fundamentele spirituale ale acestei evoluții, începând cu prezentul, unde găsim în germene multe forme de manifestare ale sinelui adevărat care reușește să se conecteze la sfera evenimentelor, automotivându-se și învingându-și condiția de prizonierat într-un timp care continuă să se dilate?
Pentru obținerea unor performanțe garantate, ca mod de achitare a obligației morale față de susținătorii tăi, este important să-ți raportezi forma de manifestare a sinelui la conținutul timpului, la acea unitate nevăzută care îți marchează fiecare pas din viață, mereu, în orice circumstanțe. Adică să accepți sensul existenței ca al uneia care este, în esență, o lucrare desfășurată pe frontul de luptă al motivațiilor, al temerilor și al perspectivei asupra distribuirii statusurilor. Ca lider, tu ești deținătorul unui status care influențează statusurile celorlalți oameni în mijlocul evenimentelor.
Leadershipul este timpul pe care ți-l acorzi ție însuți într-o călătorie din care s-ar putea să nu te mai întorci, dar din care înveți o lecție importantă: mai bine să reziști oricăror opoziții, decât să-ți disprețuiești propria ființă aleasă ca model de decizie hotărâtoare care schimbă destinul pentru generațiile viitoare.
Prizonierii timpului reproduce acea realitatea resimțită acut căreia trebuie să-i găsești mereu o contrapondere în fața incertitudinilor și, mai ales, a fatalității, pentru a nu-i deveni victimă prin simpla acceptare a statusului de persona indefensos. Reliefează necesitatea de a fi ancorat în prezentul mereu în schimbare, în funcție de cerințele evenimentelor de zi cu zi, pentru a face față unui viitor incert.
* Notă: Victor Hugo - Mizerabilii (Cartea întâi - Waterloo);





