Return To Innocence

Ajustează-ți pașii astfel încât să trăiești în virtutea încrederii în tine, socotindu-te capabil de fapte mărețe sub privirea nemăsurată a creației lui Dumnezeu.

Ajunsesem în cu totul altă geografie a prezentului, în demersul mental al căutării de noi căi pentru depăşirea de praguri şi trepte, adaptate circumstanţelor unor experienţe de ştergere a păcatului numit "hoinăreală", de-a lungul vieţii psihice şi sociale care parcă îmi lua minţile, îmi acoperea nădejdea de îndelungată continuitate în redefinirea şi îmbunătăţirea imaginii mele în lume.

Voiam să fiu cineva cu adevărat sclipitor, întemeietor al unei științe incomensurabile, poate într-un viitor care mi se părea tot atât de imaginar ca şi vieţile anterioare pe care, cândva, le-am trăit prin ochii lui Dumnezeu, dar nu îmi amintesc nimic despre ele. Imensa diversitate a ochiului sensibil care cercetează cu atenţie faptele, reperul de orientare pentru reglajele fine ale funcţiei "Just believe in destiny" , îşi aveau replica în nuanţele impuse de psihologia artei de a fi pregătit pentru şansa unei regăsiri a autenticităţii credinţei, atunci când aceasta urma să apară.

Mâna sigură a împlinirilor care mă obsedau şi mă stăpâneau cu tristeţe în acelaşi timp, pentru magia cu care mă întâmpinau angajamentele asumate în perioada apartenenței la conştiinţa profundă a timpului prezent, era o certitudine a scopului de a poseda o valoare unică, grandioasă, numită "Follow just your own way".

Ce mi s-a părut mai ciudat, mai bine integrat în realitatea paşnică a unei lumi însorite care te face să uiţi de ceea ce trăieşti în prezent, cu excepţia condiţiei referitoare la situaţia financiară, era acea alternanţă continuă şi perfect riguroasă dintre schimbare şi imuabilitate care parcă mă ducea la ideea de reversibilitate: "That's not the beginning of the end".

Leadership: Îți asiguri starea de spirit specifică unei firi statornice, prin definirea expresă a noţiunii de "împrejurare” pe care se întemeiază decizia de a poseda o valoare unică?

Iată cum exprima scriitorul român Artur Silveştri acest tip reversibilitate: "Sunt oameni care scriu la marginea apei, adică acolo unde Timpul îşi desluşeşte altfel marele mister al sfârşitului fără început. Şi ei, ca şi mine, poate că odată vor fi înţeles, într-un fel, sufletul natural care ne defineşte ca un fel de entelehie." Just look into your heart my friend, that will be the return to yourself.

Punctul culminant al unui înainte, pe care îl pregăteam în străfunduri, se dezvolta între redarea precisă a realității dure și halucinațiile minții mele rătăcite în haosul nerăbdării de a-mi dovedi elanul de reînnoire a credinţei, prin dispreţul conformismului şi prin exersarea relaţionării cu posibilul unei aventuri provocatoare, ca viziune a artei mele. Cu posibilele ei denaturări.

Şi încă o dată, fără o trădare a formelor aducătoare de conţinuturi, viaţa mi se revela ca o ofertă personalizată, mai mult îndreptată spre cultivarea sentimentului de superioritate sau de dominaţie, din forţa acelei interpretări a imposibilului ce trebuie atins prin abandonarea totală într-o nebunie a performanțelor, nu neapărat voită, dar cu siguranță apreciabilă.

Valoarea unică pe care mi-o acorda acea parte a vieții care caută răspunsuri din orice împrejurare se caracteriza printr-o fragmentare a totalităţii unui ansamblu de reprezentări şi punerea lui într-un cadru de referință care presupune să crezi în el, să fii convins că are potențialul şi puterea de îndeplinire a unui scop.

Leadership: Încerci să te regăseşti în prim planul „Marii Opere” atunci când ești singurul care nu se potrivește imaginii din jur?

Ești singurul care nu se potrivește imaginii din jur atunci când te angajezi într-o depăşire a valorii personale în arta de a-ți urma propriul drum spre realizarea menirii tale adevărate.

Ce este arta, faza roşie a Marii Opere, altceva decât o potrivire a circumstanţelor care îţi pun în valoare unicitatea, încă o treaptă de apropiere de Dumnezeu, be yourself don't hide , identificând mijloacele de a face faţă cu succes situaţiilor zilnice cu care te confrunţi, doar astfel putând să afli mai multe despre tine însuţi.

Don't care what people say , îmi şoptea neobosită conştiinţa cu acea greutate a stâncii care se prăbuşeşte în mare, când te prăbuşeşti sub tensiunea unor forţe dinlăuntru şi încerci să te ridici din anonimat, când eşti pus sub apăsarea unei puteri de sus. E vorba de acea conştiinţă a diferenţelor, adică acel ceva care ţine de realitatea superioară a integrării unor scenarii divergente într-un singur model de perfecţiune: Dumnezeu, urmată de reprezentarea totalităţii acestor diferenţe pe durata vieţii. Just believe in destiny !

Presimțirile, controversele, situațiile aproape fără ieşire, pasiunile alese din puzderia de nonsensuri ce-mi ocupau timpul liber, izbucnirile vitale, alternarea între fatalitate și izbăvire, toate îmi consolidau destinul. Credeam că dacă îmi examinez parcursul ca o reflecţie a credinţelor despre mine însumi, paralel acordându-mi totuși răgazul unei incursiuni în trecutul plin de învăţăminte, voi putea să-mi onorez mai ușor angajamentele faţă de scopul de a fi creator și de a-l pune în practică în mod curajos și cu stil.

Măreția creaţiei lui Dumnezeu se observă în existența pe care omul o trăiește prin tot ce el îşi poate închipui că este cu putinţă să împlinească.

Return To Innocence simbolizează imaginea sufletului unui om desăvârşit care se apropie de Dumnezeu prin chintesenţa unei maxime personalizări a parcursului pe care îl urmează, pentru a se putea situa în sfera virtuţii de a crede în el însuşi şi de a se socoti capabil de fapte măreţe.

Este vorba de acea inocentă a Ego-ului care îşi imaginează că i se vor împlini închipuirile, manifestată prin plăcerea sănătoasă de a trăi certitudinea scopului propus, învingându-şi teama de „înălţime” prin iubirea pentru Dumnezeu.

* Notă: Enigma - Return To Innocence