ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Simfonia rătăcirii

On Iulie 02, 2010, in Leadership de Succes, by Neculai Fantanaru

Ghidează-ţi viziunea pe calea spre excelenţă, păstrând în permanenţă contactul cu adevărata realitate.

La sfârşitul secolului al XV-lea, pe când continentele încă nu erau descoperite în totalitate, marii navigatori nu aveau decât o singură preocupare: să uşureze legăturile cu Asia şi să caute Orientul navigând spre apus. Într-un cuvânt, să ajungă pe drumul cel mai scurt spre Ţara Mirodeniilor.

Asta este ceea ce a încercat şi Cristofor Columb. Sprijinindu-se pe ideile celebrului astronom florentin Toscanelli şi pe cele ale cosmografului german Martin Behaim, cu care a corespondat multă vreme, Columb, la vârsta de 41 de ani, s-a hotărât să pornească înspre necunoscut, înspre neprevăzut, înarmat mai ales cu speranţă, dorinţa de a reuşi, încredere şi curaj. Ţelul lui era clar. Nu voia decât „să caute Orientul prin Occident şi să ajungă, prin vest, acolo de unde vin mirodeniile”.

Leadership: Îţi defineşti teritoriul unui nou punct de vedere asupra rolului şi validităţii limitelor tale, acţionând mereu sub impulsul unei convingeri greşite?

Cufundat în hăţişul propriilor gânduri şi idei, Columb nu a intuit în niciun fel că soarta îl va purta, de-a lungul a patru călătorii pline de pericole, pe tărâmuri necunoscute. De două ori l-a încercat destinul pe Columb călăuzindu-l spre Lumea Nouă, şi tot de atâtea ori el n-a abandonat ideea, falsă de altfel, că se afla pe coastele Asiei. Căci dacă a pornit în căutarea Japoniei, insulele noi descoperite nu puteau să fie parte decât numai din Japonia. Şi fiindcă nu s-a gândit la alte variante posibile, el a comis mai multe erori care au schimbat întreaga serie a descoperirilor sale.

Columb a avut tot ce trebuia pentru a excela în leadership şi pentru a exercita o influenţă notabilă asupra societăţii: competenţă, creativitate, energie din belşug, încredere neobosită în sine, curaj. Nu era nici pe departe un om cu vederi înapoiate. Era un marinar îndrăzneţ, un căpitan care-şi cunoştea bine meseria, un bun navigator şi totodată un bun negustor. Dar a avut un punct slab, un cusur care l-a urmărit toată viaţa, un cusur din cauza căruia era să-şi piardă toate atuurile: s-a hrănit mereu cu ideea că are dreptate. Acţionând mereu sub impulsul unei convingeri greşite, s-a înşelat de fiecare dată. Iar ca şi consecinţă el murit fără să-şi fi dat seama măcar de existenţa marelui continent, căruia el nu avea să-i dea nici cel puţin numele.

A doua greşeală pe care a făcut-o Columb este că s-a bazat doar pe nişte hărţi întocmite de Toscanelli, dar care erau total eronate. În loc să încerce să adâncească mai mult lucrurile, să încerce să socotească şi singur, să cerceteze mai bine ţărmurile descoperite, el a mers pe ideea că nu exista decât o singura realitate, aceea care era redată în acele hărţi după care s-a ghidat tot timpul.

Rolul limitelor pe care nu întotdeauna alegi tu să ţi le impui, pe care uneori conceptul însuși de „Dumnezeu” le-a impus şi pe care puţini oameni le poţi depăşi, este de a te face atent la diferenţa care face diferenţa între ceea ce vrei să împlineşti în punctul de pornire al călătoriei şi ceea ce doreşti să prezinţi lumii întregi atunci când cauţi să gândeşti de la înălţimea punctului de final al călătoriei.

Ceea ce trimite la consecința că întregul este în realitate mult mai mult decât o simplă sumă a părţilor sale.

Leadership: Poţi să te orientezi într-o direcţie fără să te rătăceşti în întunericul unei iluzii care îşi lărgeşte ţinta?

Marile progrese în domeniul conducerii, oglindind integral cunoştinţele ştiinţifice suficient asimilate pentru o dezvoltare ce culminează prin voinţa de a pătrunde într-o lume aparte, plină de mistere şi compromisuri, au fost stimulate de permanentele provocări ale şcolii vieţii.

Între care trebuie menţionate eşecul pe plan personal, în anumite cazuri handicapul de gândire, poate inadaptarea la stres individual sau colectiv, sau poate nevoia acută de a maximaliza continuu micile reuşite obţinute cu greu în scopul asigurării securităţii profesionale ulterioare şi adaptării la o nouă realitate.

Prelungirea progresivă a duratei obligatorii de procesare a unei "comenzi" de schimbare, pe care deseori conştiinţa o reclamă, şi pe care autoritatea ta în domeniu o are mereu în vedere, precum şi modificarea conţinuturilor transmise de şcoala vieţii, vor schimba sensul şi statutul instruirii tale, de la interior la exterior.

Da, leadershipul este o artă a descoperirilor care începe şi se termină cu tine, un lung dialog cu autoritatea ta definitorie, sinele, care te împinge mereu să-ţi depăşeşti limitele. Un dialog al cărui subiect este negocierea preţului pe care trebuie să-l plăteşti pentru performanţă.

Ţinta pe care sunt concentrate toate eforturile de a-ţi camufla un grav eşec nu o vezi decât în clipa când o constientiezi şi continui să persişti în a te apropia de ea. Asta înseamnă să dai apă la moară iluziilor. Ţinta ta nu trebuie să însemne doar să ajungi la o anumită destinaţie, ci să construieşti din acea destinaţie un ideal de măreţie pe care să-l dăruieşti lumii.

Leadership: Îţi extinzi preocupările faţă de cantitatea de "nou" cuprinsă în ecuaţia interacţiunii cu tot ceea ce este în afara controlului tău?

Diminuarea ponderii factorului numit imprevizibil a cărui natură permite omului însufleţit de idealuri înalte să acţioneze ferm din punct de vedere profesional, justifică "cererea" de forţă de a face faţă provocărilor, realizată prin diversificarea ofertei de afirmare şi promovare pe treptele de carieră.

Revizuirea atitudinii faţă de o schimbare care de multe ori este în consens cu orientarea generală. Ameliorarea metodelor de prelucrare şi transmitere a cunoştinţelor avansate. Sporirea exigenţelor privind calitatea activităţii cognitive. Extinderea preocupărilor faţă cantitatea de "nou" cuprinsă în ecuaţia interacţiunii cu tot ceea ce este în afara controlului tău, dincolo de cunoştinţele aparţinând strict domeniului. Toate acestea sunt necesare pentru a prelua controlul asupra situaţiilor cu care te confrunţi.

Leadership: Eşti "reţinut" de un nemeritat stand-by spre o formă de manifestare a infinitului pe care nu-l poţi cuprinde?

Cunoştinţele limitate îţi îngustează orizontul. Un căpitan de navă care nu posedă cunoştinţe suficient de avansate şi nu dispune de instrumente şi aparatură performante, singur se poate induce în eroare. Aşa cum un medic nu poate prescrie tratamente ţintite dacă nu dispune de elemente ajutătoare de diagnostic (de ex: analize de laborator), tot aşa şi Columb, n-ar fi navigat în derivă dacă ar fi avut hărţi corecte de navigaţie şi dacă ar fi dispus de instrumente de navigaţie performante.

Mai mult decât atât, pe fiecare insulă descoperită au existat numeroase indicii care puteau să-l ajute să sesizeze diferenţa dintre coasta Asiei şi noul continent, însă el le-a scăpat din vedere. Deşi dobândise o instrucţie mult superioară celei a marinarilor timpului său, orizontul lui Columb era însă limitat. Cunoştinţele sale de astronomie nu erau atât de avansate ca ale unui căpitan de vas din zilele noastre, şi nu a dispus de un instrumentar de foarte bună calitate şi precizie. Atunci tehnologia nu era atât de evoluată ca astăzi. În călătoriile sale, el s-a ghidat mereu după poziţia soarelui, după conjuncţia astrelor, după lungimea nopţilor şi a zilelor, etc.

Infinitul este cunoaşterea atribuită voinţei permisive a lui Dumnezeu, la care ajungi în momentul în care te-ai decis să-ţi personalizezi experienţa lărgirii orizonturilor de la înălţimea punctului final al călătoriei tale în necunoscut.

Ca un titan mitologic condamnat pe veci să sprijine cerul, Columb a fost condamnat să rătăcească pe mări şi oceane. Căci dacă ar trebui sa însumăm toate drumurile sale pe mare, cu siguranţă am constata că mai mult a navigat în derivă, rătăcind în căutarea ţintelor propuse. El a descoperit numeroase insule de pe coastele Americii, dar cu toate acestea n-a ştiut niciodată cu adevărat unde se afla.

Totuşi rătăcirile lui nu au fost fără folos. Căci prin călătoriile sale a îmbogăţit cunoaşterea geografică a timpului cu numeroase insule precum Tortugas, Martinica, Dominica, Maria Galante, Guadalupe, Montserrat, Santa Maria, Santa Cruz, Puerto Rico, Jamaica, coastele Hondurasului, insulele Mulatas, golful Darien.

O simfonie dulce amară. Columb a trăit multe bucurii şi tristeţi, dar şi multe victorii şi înfrângeri de-a lungul vieţii sale. Călătoriile întreprinse de el au constituit o simfonie care a impresionat lumea, o simfonie în care curajul, dârzenia, cutezanţa s-au îmbinat armonios, şi în ciuda unor eşecuri şi nereuşite, el s-a ridicat deasupra oamenilor vremii. De aceea numele şi gloria ilustrului navigator fiinţează pretutindeni.

Leadershipul este necunoscutul care îşi dezvaluie semnificaţia de la înălţimea punctului final al călătoriei spre o variantă mai bună a ta.

Concluzie: În prezent un lider nu trebuie comparat cu un rătăcitor ce umblă pe căi mai mult sau mai puţin bătătorite şi care nu ştie cum, sau nu are cum să ajungă la destinaţie. Dimpotrivă, un lider trebuie acum să deţină atât metodele cât şi instrumentele necesare atingerii obiectivelor finale.

Ghidează-ţi viziunea pe calea spre excelenţă, păstrând în permanenţă contactul cu adevărata realitate.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us