ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Ştiinţa şi Intangibilul

On Ianuarie 11, 2015, in Leadership T7-Hybrid, by Neculai Fantanaru

Realizează o extindere a cunoașterii științifice, asigurând regenerarea continuă a mentalităţii specifice superiorităţii.

Puteam eu oare să mă încred în plăsmuirile unei lumi inexistente, să plutesc cu gândul deasupra limitelor omeneşti? Puteam eu oare să-mi impun convingerile, îmboldit de forţa înălţătoare a unor reflecţii angrenate într-un imaginar transcendent, pe care numai un creator universal le poate asambla în plan metafizic? Cum, eu care mă credeam îndrumat de o mână nevăzută, asemenea unui cugetător care nu se limitează la ceea ce cunoaşte ci la ceea ce înţelege, eu să îndrăznesc să mă armonizez cu ordinea internă a universului fără să-mi neg existenţa?

Mi se părea că mă uit într-o oglindă, încercând să definesc universul prin imaginea mea reflectată într-o infinitate de unghiuri, tot aşa cum Dante Alighieri a construit în mintea lui abisul, făurind epopeea spectrelor. Asta echivala cu fragmentarea întregii mele fiinţe în mici părticele, posibile doar prin integrarea conştiinţei într-un soi de supra-conştiinţă care deschidea totul în faţa mea, revelând adevărurile pe care se edifica întreaga materie. Însemna să accept apartenenţa mea la universalitate. Putea oare cineva să înţeleagă întinderea sacrificiului pe care îl făceam?

Alexandre Dumas îşi surprindea la un moment dat personajul: „Închipuieşte-ţi că stăpânul suprem, după ce a creat lumea, după ce a fertilizat haosul, s-ar fi oprit la a treia parte din opera sa... Şi închipuieşte-ţi că, după ce a pregătit totul, după ce a plămădit totul, după ce a fecundat totul, în momentul când să-şi admire opera, Dumnezeu ar fi stins soarele şi ar fi zvârlit cu piciorul lumea în noaptea veşnică.

Aceste vorbe erau pentru mine o adevărată cumpănă de ape între două prăpăstii - ştiinţa şi intangibilul, două maluri de pământ dezvoltând un câmp de forţe propulsatoare spre înălţimi încă necucerite - destinul meu. Demoralizat, realizasem încă o dată că mă găseam în faţa unei geometrii complicate a cărei semnificaţie îmi scăpa, în faţa unei alcătuiri incomprehensibile. Fără să pot discerne dacă era vorba despre căutări ale cunoaşterii sau ale spaţiului şi timpului. O adevărată provocare pe tărâmul metafizicii.

Leadership: Poţi să dezvolţi o nouă direcţie de abordare a ştiinţei printr-un sacrificiu de ajustare a percepţiilor despre existenţă, lume şi realitate?

Cunoaşterea cea mai înaltă pe care o poate cineva poseda, prin exercitarea unei voinţe programate de a construi o nouă abordare a adevărurilor despre viaţă, într-un mod în care să nu se reducă amprenta sa asupra lumii, se dobândeşte prin experienţa trăirii „întregului”, prin evadarea în fantastic şi miraculos.

Un anumit tip de infantilism păstrat constant, o uşoară nebunie instalată în interiorul graniţelor gândirii, a must-see that becomes a must-have, în dependenţă directă cu interesul pentru un anumit domeniu precum şi cât de mult il acoperă, permit o parcurgere mai uşoară a drumului spre leadership.

Dificultăţii abordării ştiinţei care întruneşte condiţiile de a deţine „adevărurile adânci”, din perspectiva cunoaşterii bazate pe convingeri reformatoare, i se poate imprima o direcţie de aprofundare a existenţei şi a lumii, create după un tipar personalizat. Dar asta numai printr-un sacrificiu de ajustare a percepţiilor despre realitate, numai prin încercări continue de generare a unor reflecţii vizavi de ce înseamnă de fapt „a fi” într-un anumit segment de timp.

Leadershipul are drept criteriu de distincţie faţă de alte domenii de activitate consecinţele care decurg din convingerile individului, şi prin aceasta asigură regenerarea continuă în viitor a mentalităţii specifice superiorităţii, una de tip „Închipuieşte-ţi că stăpânul suprem”.

Dacă reuşeşti să te upgradezi până la nivelul de predictibilitate al unui cugetător care nu se limitează la ceea ce cunoaşte ci la ceea ce înţelege prin „îndoieli”, scormonind mai adânc în miezul unor aspecte particulare ale realităţii, abia atunci te vei putea apropia de desăvârşirea ideală a omului care îşi grăbeşte transformarea.

Iar numai un asemenea om îşi poate justifica raţiunea de a fi, asumându-şi consecinţele însuşirii unor adevăruri nespuse, încorporării unei varietăţi de experienţe şi unor noi modalităţi de gândire care i se potrivesc. Numai un asemenea om îşi poate pune potenţialul de integrare a conştiinţei într-un soi de supra-conştiinţă, în slujba plămădirii unei noi identităţi. Numai un asemenea om va putea aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea ştiinţei de a fundamenta o legătură între existenţă şi leadership.

Ştiinţa şi Intangibilul aduc în prim plan cele două laturi ale formării omului ce aspiră la o cunoaştere mai profundă. Prima este latura obiectivă, care se realizează prin intenţia de a intra în legătură cu o putere superioară, suportând deschiderea mentalităţii spre o pricepere mai adâncă a lumii, a vieţii şi a realităţii. Cealaltă este latura subiectivă, care ţine de tendinţa omului spre individualizare, spre conştientizarea adevăratului sine.

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us