ro  fr  en  es  pt  ar  zh  hi  de  ru
ART 2.0 ART 3.0 ART 4.0 ART 5.0 ART 6.0 Pinterest

Umbra fină din spatele leadershipului

On August 29, 2013, in Leadership On/Off, by Neculai Fantanaru

Fă uz de nivelul de înţelegere a naturii umane, raportându-te cu înţelepciune şi cumpătare la axa de referinţă a influenţei tale.

Hannibal Lecter constituie o egalitate între două expresii psihologice latente: un comportament de animal şi o gândire extrem de calculată. Nu trebuie să crezi nimic, ci doar să accepţi totul în această ecuaţie subtilă a invizibilităţii mijloacelor concentrate de electrizare a minţii. Unde, în chip atât de neobişnuit, o singură necunoscută poate fi selectată, pusă într-un nou background şi transformată în sentinţă capitală: actul reflex, răspunsul automat la interacţiunea cu un anumit conţinut umanist.

Tăria extazului de a face uz de nivelul suprem de înţelegere a naturii umane, absoarbe lacom, ca un burete, orice urmă de sensibilitate şi sentimentalism. O trăire individuală, un fior subtil, un gând nemilos, o emoţie negativă în timp real, o ancoră mentală puternică, toate sunt concentrate într-un poliedru al forţelor în care oricare faţă are proprietatea de a activa vibraţii puternice, trezind partea ascunsă şi extremistă din natura celui care îşi suplimentează constant energiile.

Momentul forţei de străpungere a scutului mental, dezasamblând componenta de protecţie a subiectului ţintă prin emiterea razei pulsatorii de înaltă frecvenţă, se repetă şi acum într-o manieră stranie, dovedindu-se dezastruos.

Leadership: Te socoteşti necesar tranziţiei spre un "absolut imposibil" datorită cuvintelor încărcate cu forţa de a dezvălui adevăratele semnificaţii ale unei emoţii puternice?

Dacă asupra unei minţi şubrezite acţionează o forţă opusă, care este condiţia ca acea minte să funcţioneze în echilibru, la parametri normali?

Asemenea unui jucător la bursă care face să explodeze în momentul potrivit marea lovitură ce-o pregătise în tihnă, Hannibal Lecter întrerupe fiecare circuit conductor de raţionament şi autocontrol din mintea omului, amplificând frecvenţa câmpul de energie care exercită o acţiune paralizantă şi ireversibilă. El se socoteşte necesar tranziţiei spre un "absolut imposibil" atunci când reuşeşte performanţa de a-şi câtiga încrederea deplină a omului de lângă el, sugestionându-l negativ prin suferinţa pe care i-o inoculează prin intermediul unei imaginii care conţine suficientă informaţie încât să şocheze până la oripilare.

Lecter prinde clipa fugară când poate duce pe om la cădere. Exact clipa când Miggs, închis în celula alăturată, este pe punctul de a destrăma, pe fondul tensiunilor continue pe care el însuşi le-a generat cu dibăcie prin forţa sugestiei. Miggs are de învins nişte forţe cu acţiune opusă, dar nu se poate opune căderii la vale, nu poate reacţiona de-a lungul axei de corecţie, penalizare şi control pe care se plasează intervenţiile verbale ale lui Lecter.

Vestea se răspândeşte imediat. Miggs a murit. Şi-a înghiţit limba cu puţin înainte de revărsatul zorilor. Lecter i-a sugerat, aşa crede Dr. Frederick Chilton, directorul spitalului. Paznicul de noapte l-a auzit pe Lecter vorbindu-i încet lui Miggs. I-a spus ceva, dar paznicul nu a putut auzi ce anume. Miggs a plâns un timp, apoi s-a oprit. Pentru totdeauna.

Nimeni nu ştie cum a reuşit Hannibal Lecter să-l convingă pe Miggs să recurgă la un astfel de gest. Dar aşa cum Peyrade, informatorul din opera lui Balzac, începând cu miezul nopţii înăbuşea cu vată soneria imobilului ca să nu ştie nimeni cine urcă la el, tot astfel Hannibal Lecter, începând cu primul moment în care s-a adresat lui Miggs, practic i-a activat pornirile primitive, anulând instantaneu câmpul forţei sale de rezistenţă, fără ca el să-şi dea seama ce i se întâmplă cu adevărat.

Leadership: Poţi să elimini factorii de ordin secundar ce au la bază forțele de respingere?

Putem examina o importantă cantitate de “suplimente” complexe ce susţin eficienţa leadershipului, pornind de la influenţa pe care o are liderul asupra individului obişnuit aflat sub monitorizare, analiză şi control.

Influenţa, care întotdeauna ameninţă să-şi extindă efectele de “agăţare” şi de “salt înainte”, fiind selectabilă, configurabilă şi activabilă la orice nivel de decizie, devine singura bătălie care se dă pe teren străin. Coordonatele ei, descifrate în întregime de liderii cei mai talentaţi, şi sfera ei de cuprindere, de aplicabilitate şi acţiune creează în jurul leadershipului o anumită potenţialitate care tinde să se desăvârşească până la perfecţiune.

Factorii de ordin secundar ce pot interveni în evoluţia leadershipului au la bază forțele de respingere între lider şi indivizii obişnuiţi, manifestându-se constant prin schimbări de mentalitate, de atitudine şi comportament, controlabile sau incontrolabile, generate predictibil sau prin constrângere. Aceşti factori privesc în special acele convingeri sau forme de gândire limitative care pot să apară în procesul de analiză şi evaluare: ţinând de viaţa intimă socială şi profesională a indivizilor.

La rândul lor, aceste convingeri sau forme de gândire limitative pot fi treptat modificate ori schimbate numai în condiţiile unei influenţe faste şi a unei abordări înţelepte, promovate prin intermediul valorilor de calitate superioară. Şi numai dacă nu sunt încadrate în circumstanţe inadecvate scopului final, care este egalizarea de potenţial.

În leadership forţele de acţiune de sens contrar trebuie eliminate înainte de a exercita o presiune prea mare în zona de similarităţi şi modele comune de gândire, înainte de a produce o ruptură ireparabilă.

Leadership: Poţi să stabileşti echilibrul între cei doi factori ai egalităţii, fără să devii o constantă a atitudinii de protest împotriva unei de sine care extinde capacitatea de a fi receptiv la sugestiile altora?

Perspectivele expansiunii leadershipului spre excelenţă, în lumea de mâine, se cer înţelese profund, pornind în primul rând de la constatarea că există un echilibru stabil şi durabil între posibilităţile de influenţare şi cele de câştig.

Făcând uz de nivelul de înţelegere a naturii umane, fără însă a te raporta cu înţelepciune şi cumpătare la axa de referinţă a influenţei tale - “puterea personală de infiltrare şi invadare”, practic vei dezasambla componenta de protecţie a leadershipului. Care, numai creând o compatibilitate de 100% în gândire se poate opune “căderii la vale” a celorlalţi oameni la care te raportezi.

Imposibilitatea de a identifica, a înţelege, a vindeca anumite pattern-uri mentale, sau dimpotrivă, redimensionarea sau demontarea lor, îşi are în realitate rădăcinile înfipte adânc într-un volum de influenţă de dimensiuni variabile, în funcţie de performanţele individuale de leadership şi de valoarea “coeficientului” de persuasiune. Şi, în acelaşi timp, depinde de puterea de sugestie a liderului ca şi de nivelul sugestionalibilităţii maselor.

Poţi să stabileşti echilibrul între cei doi factori ai egalităţii: o egalitate a valorilor şi credinţelor proprii, eliminând acea egalitate între mentalitate şi scopuri diferite, doar dacă reuşeşti să elimini partea ascunsă şi extremistă din natura ta.

Leadershipul nu este un sistem de obiecte capabile să producă satisfacţie la simpla lor contemplare sau care poate fi mutat în aşa fel încât să îţi completeze decorul dorit. Ci este mai degrabă o incursiune într-un spaţiu străin, iniţial necunoscut, în care introducerea controalelor la “frontierele interne” ar trebui să fie o excepţie. Iar elementul empatie, mai degrabă decât elementul de persuasiune, trebuie să fie bine pus în valoare.

Partea ascunsă şi extremistă din natura omului se relevă atunci când suferinţa de a nu fi recunoscut de ceilalţi se manifestă ca un refugiu al lipsei de empatie sau ca un crescendo al disperării de a te considera o putere invincibilă.

Umbra fină din spatele leadershipului semnifică acea capacitate deosebită a liderului de a influenţa masele folosindu-se de puterea de persuasiune şi sugestie, susţinută de elemente mai mult sau mai puţin reale.

Liderul, “inductorul” sugestiei, trebuie să aibă parte de un “captator” de sugestie (masele de oameni). Succesul lui depinzând în mare măsură de raportul inductor-acceptor de sugestie. Bineînţeles sugestia poate fi utilizată în scopuri benefice sau malefice, poate fi pozitivă sau negativă. Însă istoria a demonstrat că marii lideri care au folosit sugestia în scopuri malefice, mai mult sau mai puţin personale, au sfârşit mai devreme sau mai târziu în mod lamentabil. Sau au intrat pe “uşa din dos” a istoriei ca exemple negative.

Prin urmare, fii atent cum şi în ce scopuri foloseşti sugestia.



* Notă: The Silence of the Lambs (1991)

 


Ultimele articole accesate de cititori:

  1. Alchimistul (II)
  2. Alchimistul (I)
  3. Tango to Evora
  4. Lily was here

Alatura-te Comunitatii Neculai Fantanaru
decoration
Despre | Site Map | Termeni si conditii | Privacy | Parteneri | Feedback | RSS Feeds
© Neculai Fantanaru - Toate drepturile rezervate

Like Us On Facebook

Subscribe to us