Un exemplu uimitor de leadership

Degeaba înțelegi leadershipul, dacă nu știi să te folosești cu înțelepciune de esența lui.

Scriitorii de succes, Napoleon Hill și W. Clement Stone, relatează în cartea "Succesul și atitudinea" o povestioară minunată. Într-o dimineață, un pastor încerca să-și pregătească predica în condiții grele. Soția lui era plecată la cumpărături. Era o zi ploioasă, iar băiețelul lui era neastâmpărat și plictisit, neavând nimic de făcut. În cele din urmă, disperat, pastorul luă o revistă veche și o răsfoi până când dădu peste o poză în culorii vii, reprezentând o hartă a lumii. Rupse foaia din revistă, o făcu bucățele și le împrăștie pe podeaua sufrageriei, spunând:

- Johnny, dacă poți să le pui la un loc, îți dau 25 de cenți.

Pastorul se gândi că asta o să-l țină pe Johnny ocupat aproape toată dimineața. Dar peste zece minute auzi un ciocnit la ușa biroului său. Era băiatul lui, cu jocul de puzzle rezolvat. Pastorul fu uimit când văzu că Johnny reușise să termine atât de repede, aranjând frumos toate bucățelele de hârtie și refăcând harta lumii.

- Băiete, cum ai terminat atât de repede? întreabă pastorul

- A, păi a fost simplu, spuse Johnny. Pe partea cealaltă era poza unui om. Am pus o foaie de hârtie dedesubt, am refăcut poza omului, am așezat deasupra o altă foaie, apoi am întors-o. M-am gândit că dacă pun omul în ordine, și lumea o să fie în ordine.

Tu accepți realitatea înainte de a te concentra asupra lucrurilor pe care crezi că le cunoști, considerând că ceea ce vezi este o imagine neplănuită care se construiește treptat?

Tu cât de bine te integrezi în lumea "făcută din bucățele" a celorlalți oameni? Trebuie să insist încă o dată asupra faptului că viziunea din care se compune o imagine constituie esența leadershipului. Iar liderul rămâne integrat întotdeauna, dacă nu în realitatea imediată, în orice caz în matricea internă a imaginii pe care și-a construit-o despre realitate, adică într-o lume interioară în care imaginea nu ar putea exista fără el.

Un lider care începe să clacheze în fața mentalității și atitudinii oamenilor, deci care nu poate să redirecționeze emoțiile oamenilor către el, nu-și va putea ridica niciodată nivelul de influență.

Deci, el trebuie să-și construiască o imagine impozantă din piesele pe care oamenii le strâng și le pun laolaltă, pentru a-și forma o orientare spre un viitor bazat pe expertiză și viziune. Mai mult decât atât, liderul trebuie să-și formeze un cult al personalității concentrat în jurul figurilor centrale, deci să efectueze o căutare combinată a unei imagini cu o anumită realitate pentru a scoate în evidență diferența de abordare a unui demers de cunoaștere.

Johnny și-a jucat excelent rolul de "formator de oameni", transmițându-i tatălui său, cu toată convingerea, faptul că un om poate fi "în ordine" dacă reușește să-l modeleze (tot așa cum un sculptor își modelează operele, după voia sa, dar după propriul lui fel de-a fi). Orice om poate fi schimbat, în funcție de ce ai vrea tu să vezi la el, după propriile tale criterii, cu condiția să reușești să te integrezi în lumea lui – deci, cu condiția ca el să te accepte ca "modelator" și îndrumător.

Dacă te consideri un expert în domeniul conducerii, dacă vrei să-ți crești performanța și să atingi un nivel înalt de influență, atunci caută să te raportezi cât mai bine la oameni, învață să aranjezi acele "bucățele" din care este constituit fiecare din ei și să le alimentezi cu acea energie definitorie pentru ființa lor, pentru viitorul lor, deci cu un stimulent care să le înviorezi spiritul. Dacă performanța ta nu crește nivelul de performanță al celorlalți, atunci e numai vina ta.

Prestigiul tău se reflectă asupra imaginii pe care o construiești treptat despre viziunea ta, acceptând o anumită formă de compromis înainte de a te concentra asupra realității pe care o cunoști?

Imaginea pe care o construiești despre viziunea ta este expresia convingerii tale semnificative despre două realități opuse: o realitate care se schimbă lent, atâta timp cât oamenii continuă să avanseze pe o cale bătătorită, și o realitate care nu se poate manifesta, care este doar în mintea ta, deci este de fapt o fantezie. Iar singura formă de compromis pe care trebuie să o accepți înainte de a te concentra asupra realității pe care o cunoști este de a nu te implica total în căutarea unei viziuni care nu poate ieși la suprafață.

Așa cum oamenii primitivi nu cercetau niciodată boala care îi lovea, ci îl căutau pe Dumnezeu – tot așa și în cazul tău, degeaba cauți să obții succesul dacă nu-ți cercetezi propria ființă, dacă nu gândești ca un lider de nivel înalt care știe exact care sunt punctele tari și cele slabe ale oamenilor pe care îi conduce. Când îți cercetezi și înțelegi propria ființă, propriul Eu, propriul caracter, simți cum ai mai câștigat o dată lupta cu tine însuți, simți că avansezi, că progresezi. Simți că ții lucrurile sub control, că păstrezi o anumită stabilitate, că ai răspuns la orice întrebare. Îți liniștești mintea, conștiința și sufletul știind că principiile pe care ți le-ai impus a le respecta nu sunt încălcate prin îndoială sau nepăsare.

Măsura leadershipului tău e dată de modul în care te concentrezi asupra celorlalți oameni, când îți focalizezi atenția și grija asupra Eu-lui lor. Așa cum un pictor urmărește să sublinieze prin lumină și umbră individualitatea fiecărui obiect aflat în spațiu, tot așa și tu, ca lider, trebuie să subliniezi prin intermediul leadershipului tău individualitatea caracterului deosebit a celorlalți oameni, în virtutea acelui sentiment de noblețe care le pune în valoare frumusețea interioară.

Degeaba te simți confortabil vizavi de ideea că toți ceilalți te ascultă și îți urmează exemplul, oferindu-le responsabilități și autoritatea de care au nevoie, căci e posibil ca leadershipul tău să nu aibă substanță, și să te înșeli în privința a ceea ce ești cu adevărat. S-ar putea să fii doar un șef, nu un lider carismatic și iubit.

Esența leadershipului este să nu-ți conturezi o viziune care te face să nu mai distingi realitatea de simularea "realității îmbogățite".

Un exemplu uimitor de leadership are de-a face cu implicarea ta într-un joc cu două realități opuse: o realitate care îți scapă din vedere, și o realitate care se află în fața ta, care este obiectivă. Ceea ce determină imaginea unui lider este viziunea care izvorăște din aceste două realități, capabilă să inspire genul de angajament și de energie de care el va avea nevoie pentru a-și scoate la iveală potențialul creativ.