Un spectacol în onoarea vieții

Pune-ți la încercare tăria de caracter, făcând din leadership un principiu de viață.

De curând, celebrul actor Michael Douglas a fost invitat la cunoscutul talk show de televiziune “Late Show with David Letterman” difuzat pe CBS. Poate cel mai important moment al talk show-ului a fost acela când s-a adus în discuție cancerul la gât în stadiul I cu care a fost diagnosticat Michael. Acesta a menționat, cu mândrie, că, în ciuda bolii, va continua să filmeze în filmul "Haywire".

David Letterman, care nu-l slăbise pe Michael din ochi nicio clipă pe tot parcursul interviului, văzând că acesta nu pălea deloc când vorbea despre starea lui de sănătate, l-a întrebat: “ Arăți foarte bine, nu pari a fi un om care s-a îmbolnăvit de cancer. Cum reușești asta? ”

Cu toată puterea sa de stăpânire bine cunoscută, nelăsând să se vadă nicio urmă de neliniște, Michael a răspuns fără șovăire: “ Deoarece sunt pe scenă ! ”

Care este Sinele pe care doresti să îl exprimi în plinătatea dinamică a vieții ca urmare a folosirii forțelor actoricești?

Răspunsul celebrului actor hollywoodian sugerează încrederea fermă pe care i-o conferă scena pe care a debutat și unde și-a construit bogata carieră, scena pe care a slujit-o și o va sluji mereu cu credință și devotament, scenă care, deși îl epuizează fizic deseori, îi dă în același timp un suflu și o energie puternică în plan emoțional.

Scena este locul unde se face legătura cu viața. Întreaga lume a unui artist adevărat este scena, și atâta timp cât i-a fost dat să interpreteze un rol, el trebuie să-l joace bine și constant.

A juca un rol este poate cea mai mare bucurie și fericire pe care o simte un artist adevărat. Scena îi dă puterea de a se dărui liniștit muncii sale, abordându-și rolul cu o pasiune vibrantă, cu o profunzime și un aplomb rar întâlnite, deseori în ciuda numeroaselor greutăți pe care le întâmpină în viața reală. Vioi, inteligent și foarte însetat după excelență, dominat, între altele, de un accentuat spirit al încrederii și al speranței, el va păstra pe scenă o consecvență uimitoare în atitudinea cu care apare pe scenă și cu care abordează tema rolurilor.

Sinele pe care dorești să îl exprimi în plinătatea dinamică a vieții, ca urmare a folosirii forțelor actoricești, ascunde o interiorizare a imaginii celorlalți despre tine în cazul unei situații în care nu ai certitudinea că ai făcut totul pentru a fi la nivelul așteptărilor lor. Acest sine este de fapt latura ta cea mai expresivă, mai penetrantă și mai vulnerabilă, mai expusă ochiului critic și vigilent privitorului care este interesat de fapte, și nu de relatarea arbitrară a acestora.

Poți să fii strălucit în ambele laturi principale ale terenului tău de evoluție?

Tu ce poți spune despre caracterul fiecărui om pe care îl întâlnești? Înțelegi trăsăturile care îl individualizează? Ce anume stă la baza propriei sale evoluții? Credința în calitățile lui este puternică? Atitudinea lui îl face să se descurce atunci când viața îi ridică opreliști? Acceptă limitările firești pe care i le impune viața?

Răspunsul celebrului actor, Michael Douglas, vine să desemneze tocmai o asemenea realitate, în care omul se simte esențial angajat în relația "viață-scenă", amândouă puse cumva pe aceeași linie de ordine față de axa fundamentală a leadershipului - care conține în structura lui putere, virtuți și trăsături de caracter.

Pentru realizarea unui leadership trainic, nu unul trecător care va rămâne doar în amintiri, trebuie să creezi o punte de încredere între tine și potențialul tău de a fi strălucit în ambele laturi principale ale terenului de evoluție: viața și cariera.

Asemenea unui surogat de artă care devine astăzi un adevărat pericol estetic, leadershipul poate deveni mai degrabă o corvoadă, o piedică sau o dilemă, decât o desfășurare naturală a aptitudinilor personale în împrejurări care includ răspunderea față de sine. Asta în cazul în care, pentru realizarea de rezultate efective, liderul nu reușește să se înscrie pe o direcție clară de evoluție, axându-se prea puțin pe înțelegerea impactului propriilor performanțe asupra calității prestației sale pe scena vieții.

Se poate ajunge astfel în următoarea situație. Ca în locul leadershipului autentic, bazat pe relația dintre personal și profesional, liderului să i se ofere, prin rețeaua propriilor concepte, idei, filozofii, percepții și puncte de referință, un înlocuitor tentant de leadership, un punct slab în mijlocul evoluției sale, exprimat printr-un amestec concentrat de inferioritate și nesiguranță în ceea ce privește locul lui în structura socială și existențiala.

Tu ce fel de lider ești? Cât de mult te implici în relația scenă-viață?

Rămâi ancorat în ceea ce ai plăsmuit drept o imagine a perfecțiunii din miezul căreia se naște îndoiala asupra propriei condiții și valori, în conformitate cu rezultatul interpretării unui rol realizat într-un spectacol public?

Un lider adevărat se ridică la un nivel înalt de gândire și de interpretare artistică. Liderul seamănă mai degrabă cu un actor care-și încropește cu talent un rol important în cadrul organizației din care face parte. Este de datoria lui să se identifice total cu personajul pe care îl interpretează, chiar dacă uneori îi este teamă de intensitatea propriilor lui trăiri atunci când își joacă rolul îndrumător.

Ca lider, preferi să interpretezi roluri tragice, cum e acela al unui părinte care asistă neputincios la chinurile suferite pe nedrept de propriul copil, pe care îl vede murind?

Sau adopți tot timpul aceeași postură pe care a zugrăvit-o actorul Michael Douglas la cunoscutul talk show de televiziune al lui David Letterman - postura omului încrezător, optimist, care, sănătos sau bolnav, își joacă rolul constant cu o energie extraordinară?

Michael are meritul incontestabil de a fi străbătut de un înflăcărat avânt, de o viguroasă încredere în viitorul său. Și tu trebuie să ai aceeași atitudine. Dar pentru asta trebuie să-ți faci din leadership un principiu de viață.

Rolul tău, ca lider, este să duci organizația înainte. Însă sarcina de a fi conducătorul și călăuzitorul transformărilor necesare nu este atât de ușoară pe cât ar putea părea. Oamenii tind să-și exprime nemulțumirea crescândă față de prestația ta în cazul în care nu-i conduci în direcția cea mai favorabilă.

Liderul un este nicidecum un simplu artist, ci un adevărat interpret care rămâne devotat muncii sale și tăriei lui de caracter. Plin de talent și, căutând necontenit prin intermediul artei sale să se mențină pe locul pe care îl ocupă în organizație, va reuși să realizeze tot ceea ce și-a propus.

Rezultatul interpretării unui rol realizat într-un spectacol public este cuprins în conținutul raportului dintre ceea ce încerci să proiectezi asupra celorlalți și ceea ce se întoarce înapoi la tine prin descoperirea a ceea ce însemni pentru întreaga lume.

Un spectacol în onoarea vieții poate fi numită prestația unui lider care nu depune armele și nu se lasă bătut în circumstanțele dramatice. Viața unui lider este și ea un spectacol, în care el deține rolul principal - rol pe care trebuie să-l interpreteze cu o consecvență uimitoare. Iar felul în care își conduce propria existență, spune multe despre capacitatea lui de a-i conduce pe ceilalți oameni.

Dacă vrei să funcționezi la cel mai bun nivel și să fii o persoană cu realizări mari, pune-ți la încercare tăria de caracter, făcând din leadership un principiu de viață.