Vrăjitorul (III)

Gradul de influență asupra convingerilor colective este direct proporțional cu rigoarea cu care liderul interpretează etapele propriului rol.

Contele de Monte Cristo le-a abătut cu multă iscusință atenția dușmanilor săi de la esențial. A avut grijă ca aceștia să nu presimtă nicio nenorocire, să n-aibă nicio premoniție despre prăpădul ce avea să se abată asupra lor. Le-a sădit în suflet teama și nesiguranța, i-a derutat jucându-se cu puterea lor de judecată, mânuindu-i ca pe niște jucării. Presărând doar capcane și tentații în calea lor, a reușit să le inoculeze neîncrederea și îndoială, groaza pătrunzând adânc în sufletul lor.

Vrăjitorul avea puteri pe care nimeni nu le avea, pe care nimeni nu și le putea imagina. Și-a țesut un văl după care și-a ascuns cu grijă toate mișcările. S-a ascuns îndărătul unei cortine de după care a putut să observe mișcările adversarilor, s-a înarmat cu dovezi zdrobitoare împotriva lor, dovezi pe care ei nu credeau că pot fi descoperite, construindu-și o strategie prin care le-a amplificat panica și i-a dezarmat total.

Poți deschide o perspectivă nouă asupra temeiului pe care se constituie puterea ta de mijlocire înaintea lui Dumnezeu, la limita dintre ceea ce este adevărat și ceea ce nu este?

Cu aproape 20 de ani în urmă, dușmanii săi, care complotaseră împotriva lui și-l trimiseseră pe nedrept în închisoare, fuseseră foarte uniți în demersurile lor. Dar acum fiecare o luase pe propriul său drum. Aceasta este una din slăbiciunile răufăcătorilor – după ce comit fapta, se despart. Iar când drumurile li se înfundă, încep să simtă că totul se datorează providenței.

Iată mâna lui Dumnezeu ! Cu această idee bine întipărită în minte, vrăjitorul s-a jucat cu ei așa cum se joacă vântul toamnei cu frunzele uscate. I-a dezbinat de-a binelea, definitiv, toți i s-au supus de bunăvoie. Dacă ei și-ar fi unit forțele ar fi putut să-l țină la distanță, ba chiar să-i pună la încercare aparenta lui putere de nezdruncinat, aparenta lui imortalitate. Dar ei n-au înțeles care sunt puterile cu care se confruntă. Oriunde se aflau simțeau prezența înfiorătoare a ursitei.

Simțeau cum îi încearcă o slăbiciune, simțeau că sunt bântuiți de niște porniri ciudate, nefirești, neconsimțite. Au început să-și piardă controlul asupra puterii de judecată și asupra rațiunii. Simțeau că se îneacă în propria lui neputință. Afectați de coșmarul prin care treceau, au încercat să-și dea seama cine e în spatele tuturor întâmplărilor misterioase care puteau fi puse pe seama unor duhuri rele. Dar lucrurile care se petreceau depășeau cu mult puterea lor de înțelegere. Practic luptau cu un adversar invizibil. Căci cum poți să te aperi împotriva mâinii severe a lui Dumnezeu?

Reușești să te impui și să dai un sens puterii tale, recunoscându-te ca individ separat de lume și, în același timp, deasupra ei?

Ca să triumfi într-o bătălie trebuie să descoperi slăbiciunea dușmanului tău și să-l lovești exact în punctele slabe, dar fără să te expui vreunui risc. La fel ca și celebrul Papa Pius al VI-lea (conte Braschi), Contele de Monte Cristo și-a ascuns ura nutrită împotriva dușmanilor, pentru a se apăra de forțele lor. Ca nu cumva căutând în străfundul sufletului său, aceștia să simtă pericolul ce-i păștea. În orice circumstanță, contele se comporta atât de natural și de calm, de parcă nimic neobișnuit nu s-ar fi întâmplat, de parcă n-ar fi fost el în spatele tuturor lucrurilor.

Vrăjitorului i-a fost ușor să-și canalizeze puterile spre fiecare dintre dușmanii săi, fiindcă a reușit să le slăbească vigilența. A avut grijă să-i determine să comită greșeli din neatenție. Toți s-au trezit implicați într-un păienjeniș de evenimente pe care nu le puteau interpreta deoarece modestele lor cunoștințe și capacitatea de înțelegere erau blocate de rapiditatea cu care se desfășurau evenimentele, precum și de convingerea că faptele reprobabile ale trecutului lor au fost adânc îngropate. Practic toate convingerile lor erau întoarse la 180 de grade.

Poți anula distanța dintre tine și o putere imensă, revelând că statutul tău nu este o barieră reală, ci o convenție fragilă?

Contele de Monte Cristo a făcut uz de toată forța de care dispunea pentru a-și ascunde atât identitatea cât și scopurile, înarmându-se cu dovezi zdrobitoare împotriva dușmanilor săi. A fost suficient de consecvent și de șiret în încercarea lui de a pătrunde în mintea lor. Complexitatea jocului său a depășit de multe ori capacitatea acestora de înțelegere. Gândurile le erau confuze și contradictorii, ca și cum ar fi fost atacați de forțe oculte – nu aveau nicio putere asupra lor. Mai mult decar atât, ei ar fi trebuit să rămână uniți, un singur trup, ca atunci când au conspirat împotriva lui, însă le-a lipsit puterea și hotărârea de a se uni, ceea ce a făcut posibilă dezbinarea lor.

Singura cale ca să-l învingi pe cel măcinat de gândul aprig răzbunării, sau măcar să-i domolești ura, este să-l înfrunți cu mult curaj și cu inimă bună. Dușmanii săi ar fi putut să-i anihileze sentimentul dulce la răzbunării sau chiar să-l rănească cu propria magie, dacă s-ar fi căit cu adevărat. Dar vrăjitorul a acționat iute, atacându-i năprasnic și anihilându-le capacitatea de a se apăra sau de a-i răspunde cu aceeași monedă.

Cât de mare este influența ta asupra convingerilor celorlalți? Care este liantul care te unește sau te desparte de ei? Care sunt calitățile care îți alcătuiesc caracterul? Știi să ți le pui în valoare? Contezi pe ele? Știi să te folosești de ele ca să-i convingi pe ceilalți să te urmeze? Cum se poate măsura influența ta? Manifești o preocupare consecventă și adâncită pentru fiecare din etapele hotărâtoare ale interpretării propriului rol?

Leadershipul este direct legat de poziția pe care o adopți pe parcursul evenimentelor, din care se degajă sensul unei lucrări de mare amploare numite Providență.

Concluzie: În leadership este nevoie întotdeauna de o tactică, care pe de o parte constă în a te înconjura de oameni loiali, de încredere, care să te sprijine în demersurile tale, iar pe de altă parte să-ți anihilezi rivalii, descoperindu-le și atacându-le punctele slabe. Dar întotdeauna trebuie să te folosești de dovezi și argumente reale ca să-ți asiguri avantajele în fața lor. Cu cât tactica este mai bine pusă la punct, cu cât dispui de dovezi și argumente solide, cu atât mai repede ți se va ușura drumul spre victorie.

Demn de reținut este și modul de acțiune (care să-ți asigure acel “văl de protecție”), care trebuie să fie cel legal, căci fără a fi mâna providenței, “păcatele trecutului” totdeauna vor ieși la iveală și te vor face să eșuezi rapid.

* Notă: Alexandre Dumas - Contele de Monte Cristo, Editura Tineretului, 1957.