Adelante
Ceea ce te ajută să fii o cu totul altă persoană este rezultatul unui mic element care poate transforma fenomenul numit „connect to yourself” într-un perpetuum mobile al acțiunilor viitoare.
Nu-i important ce spun, cât mai ales ceea ce mă inspiră. Momentul sublim de trezire din somnul greu al lenevirii, neașteptata evadare dintr-o închisoare fără gratii numită auto-suficiență, se prelungește infinit de lung, până când îmi desprind privirea de la proiecția mea în oglindă și contemplu orizontul. O creație instinctivă în care se relevă viitorul, diferențiat între cuvântul de spirit și culoarea imaginii picturale, refuză o teoretizare adâncită, dar capătă valențe magice. Mă eliberează de iluziile propriei vanități.
Posibilitățile de a mă integra într-o nouă realitate sunt nenumărate când forța de creație cade hotărâtor, ca un trăsnet din înaltul cerului, asupra necesității de a mă descotorosi de latura pasiv-reflexivă care speră la lucruri mari, dar se teme de acțiunea directă și de confruntări. În mod tainic, simt că particip la o extraordinară experiență, profundă într-un imaginar al alterității. Ca și când m-aș fi eliberat brusc din niște lanțuri groase, iar sentimentul eliberării neîntâmplătoare, neașteptată, dar verosimilă după schemele unui univers paralel, ar trasa vieții mele o nouă sarcină. Din fericire, nu știu care. Încă.
Scrie mâna fără mine, așa cum vremea se schimbă fără niciun semn, fără niciun avertisment, încât reușesc să cântăresc cuprinsurile unei lumi fără ziduri, aceasta fiind singura posibilitate de a scruta orizontul potrivit unei note exhaustive: „Oye, piensa en tu futuro ! ” Toate se petrec îndeosebi noaptea, fără să-mi pot explica dacă este doar vreo potrivire, o completare a unui plan divin sau o asortare universală. Atunci dansez în ritmul unei muzici numai de mine auzite.
Poți crea un raport de reciprocitate între creația căreia îi slujești într-un moment sublim de catharsis și transfigurarea unei realități care te obligă să i te supui?
Tot printr-o transfigurare de inspirație creatoare, revelând cu intermitențe un mister al potrivirilor de ritmuri, ca niște arcuri tensionate, gata, gata să explodeze, reflexiuni ale timpului în care s-au născut dorința, viziunea, chemarea divină, înscrise în cuvinte și în conexiunea dintre ele, mi-am exersat putința de a fi eu însumi.
Am inversat rolul pasiv de a fi un produs al creației, la rațiunea de a recepta ceea ce mi se oferă prin legile de compunere a forțelor vieții. Fără a reflecta asupra ideilor cunoscute. Realitatea în fața căreia trebuia să mă înclin cu respect, cu răbdare, cu demnitate, părea extrasă dintr-un text al scriitorului Heinrich Cornelius Agrippa: "Cel ce scrie în glasul universal trebuie să fie purificat și curat prin sacrificiu, să aibă speranță puternică, credință constantă, iar mintea să fie ridicată către Dumnezeul înalt, și atunci va obține cu siguranță puterea divină."
Era un fel de oglindire a ceea ce cred despre mine într-o renaștere a vitalității programate și întreținute cu orice preț de energia sfântă, într-un refuz total de a mă supune, de a mă opri, de mă legitima în fața unor reguli fixe. O încleștare de acorduri în care învingătoare este autodepășirea. Ea se constituie într-un atribut al dinamicii unui sistem fizic din care pot fi derivate ecuațiile de mișcare ale unui corp pe direcția unui inteligent sound that has a Level 10.
Îți poți ridica exemplul personal la rang de virtute prin punerea în valoare a potențialului de oglindire într-un dublu asemănător ție, identificat prin Sinele Suprem?
Am devenit cu totul altcineva pe măsură ce intensitatea transpirației creștea acolo unde nu mai era nimic altceva decât imaginație și curaj. Pentru ceea ce unii numesc "Adelante", în tensiune spre un înainte ce intensifică un și mai înainte, acea calitate de a fi sincron cu noul de pretutindeni doar ca să-l faci viu pe scena improvizată a unui timp uniform, porque la vida es corta, eu îl numesc Sinele Suprem provenit dintr-un nucleu divin de adrenalină.
Ideea necesității de a mă apropia de declanșarea unei chain reaction cu efecte imprevizibile, ceea ce am în minte când sunt prins în jocul manifestării realității pe care o creez în jurul ideii de "iluzie", mai mult ca sigur vine din invizibilul unei greșeli sau al unei vinovății nemărturisite, exprimate de percepția magicului necunoscut: "Yo vivo hoy no miro para atrás ".
Operând o deschidere interioară spre un dincolo insesizabil și totuși prezent, un "dincolo" metafizic, un viciu explodând cu așchii de foc, o punere în practică a fugii de singurătate în eventualitatea unei opriri bruște în timp, spre alte legi ale vieții, ajung să trec dincolo de mine și să văd ce este mai presus de posibilitățile mele de a cuprinde o totalitate. O lume rezumată într-un singur cuvânt mă integrează în structura divinului suprem: Intensitate.
Frumusețea a ceea ce vezi în oglindă este atracția ce nu cunoaște nicio limită față de ceea ce trăiești intens în prezentul unui cu totul alt viitor decât cel care poate fi imaginat în acel moment.
Să trăiesc într-o manifestare esențială de voință, o formă de energie regenerabilă, inepuizabilă, de vibrație înaltă, prin reducerea necunoscutului la cunoscut, ca o promisiune a unei experiențe care mă bucură nespus: "Que viva la vida ! ", parcă pe fondul unei predestinări de care nu pot fugi, a devenit expresia dorinței de a înfăptui o lucrare la nivelul cel mai subtil al naturii mele. De a recâștiga periodic perfecțiunea dincolo de orice fractură și polaritate.
Această manifestare este reacția neașteptată de a mă repezi spre cele ce se nasc și nu mor niciodată, îmbogățirea vieții spirituale, libertatea spiritului de a-și mări continuu volumul de conținut și libertatea spiritului de creație, propus acum revizuirii estetice. Însoțite de degajarea unei energii egală cu diferența dintre ceea ce simt și ceea ce gândesc în virtutea legii acțiunii și reacțiunii.
O viață care se derulează pe „repede” înainte are ca esență puterea de a trăi fiecare moment la intensitate maximă. În contextul unei astfel de intensități se trasează calea de accedere spre o realitate profundă și de durată, capabilă să renască prin fiecare gest, acțiune sau reacție, alimentând acea revelație în care realitatea formată în afara ta dispare la un moment dat.
Leadershipul vizează ducerea Creației personale la nivel de Sine Suprem, încât ceea ce scoți în evidență prin mărturisirile tale intime să poarte pecetea unei conștiințe universale receptive la pulsațiile unei trăiri autentice..
Adelante sugerează recrearea acelei realități intrinseci prin intermediului intensității și forței de sugestie cu care îți exprimi gândurile sau întâmplările implicate în expresia și modelarea unei personalități unice, autentice.
Ceea ce te ajută să fii o cu totul altă persoană este rezultatul unui mic element care poate transforma fenomenul numit „connect to yourself” într-un perpetuum mobile al acțiunilor viitoare. Acest mic element are ca punct de referință valorizarea unei clipe printr-o trăire intensă și revelatoare. Imortalizarea acestei clipe creează amintiri care vor dăinui o viață.
* Notă: Sash ! - Adelante





