Aleph

Locul spre care privești poate să fie revelația care te motivează să devii tu însuţi cea mai bună variantă a realităţii percepute prin scenariul unui vis.

Este o noapte plină de stele, mii de sclipiri luminează bolta cerească ca într-un vis frumos de primăvară. Amplificând fiecare fărâmă de lumină, ochii îmi sunt cuprinşi de un "dincolo de acum", având convingerea că fiecare stea este o lume posibilă, un Azyanasiell Elgnisira , un vis ce așteaptă să fie visat. Şi, tot aici îşi face loc acea stare între două lumi, cea care credem că sunt şi cea care pot fi.

Orientat către o depășire a temporalului, mă gândesc la toți cei care au privit cerul înaintea mea, astăzi, și mă întreb cu fiecare clipire din ochi, dacă mai împarte cineva același sentiment de uimire și reverență față de această vastă și veșnică minune cosmică. Privind stelele, obişnuindu-mă cu întunericul cosmic, am descoperit frumusețea subtilă și mesajele ascunse într-un Ishtelephes Sdrowuiah Osoyulae , un soi de fereastră către lumi necunoscute care reflectă o oglindă a universului meu interior.

E nevoie să suporţi întunericul, să stai nemişcat, să ai răbdare până se acomodează ochii cu luminiţele fugace ale universului, ca să înţelegi Aleph-ul.

Am văzut nenumărați ochi larg deschiși, scrutându-se în mine ca într-o oglindă, am văzut toate oglinzile de pe pământ și nici una nu mi-a distorsionat vederea panoramică, orientată asupra unui clarobscur generator de reflexii misterioase. Una din stele, cea mai dragă privirii mele, mi-a mărturisit că nu există nicio altă taină în afară de timp, această infinită întreţesere de ieri, de azi, de viitor, de totdeauna şi de niciodată. O simţeam ca pe-o extensie a sufletului meu, liberă să-şi exprime oglindirea într-un vis transformat într-o vie realitate, pe o cale specifică: "fiecare moment trăit prin reflexie este o extensie a infinitului în simţuri” .

N-am închis un ochi toată noaptea, ştiind că tot ce-am văzut, a fost un vis pe care am să-l repovestesc în toate vieţile ce vor urma.

Leadership: Poți să captezi esența unui moment imediat, încât percepția ta să nu modifice impresia unui întreg auto-referențial care reflectă realitatea oglindită de propria ta imaginație?

Într-o noapte stelară, adânc învăluită în mister, am simțit cum universul îmi dezvăluie o parte din puzzle-ul imensităţii sale, părând să-mi șoptească secrete nespus de profunde.

- Ce sunt, eu, în această imensitate? l-am întrebat cu privirea larg deschisă, cuprinzând fiecare colț al bolţii cereşti.

Iar universul, cu ai lui ochi misterioși, mi-a răspuns:

- Eşti o stea care nu vrea să se stingă niciodată, lumina ce nu cunoaște apusul.

Şi atunci, Aleph-ul, sursa nemijlocită a reflexiei mele în univers, m-a invocat ca martor al răsăritului unei stele care apune. Când întunericul nopţii este visul viu al realităţii, forţându-mă să fac inexistentul existent, imposibilul - posibil, atunci nu sunt altceva decât lumina unei stele care străluceşte prin trăirile celui care am fost, în viaţa veşnică a celui care voi fi.

În acest caz, Aleph-ul va deveni o fărâmă de viaţă strălucind în memoria universală, triumful spiritului asupra materiei, starea de permanență a Sinelui într-o clipă dintr-un milion de ani, simbolul unei lumi care și-a câștigat unitatea omniprezentă.

Leadership: Expunerea emoțiilor tale într-un decor unic poate transforma percepția realității într-o viziune mai largă asupra destinului, încât să dai sinelui tău o semnificaţie de "călăuză luminoasă" ?

Mi-am închipuit mereu, privind cerul întunecat prin oglindirea luminii din mine, că timpul - o eternitate de incertitudine întinsă înaintea mea, îmi va arăta calea străbătută de la vis la destin. Privirea îndelungată spre cer, voinţa intuitivă de a da o aură de revelaţie unei făgăduinţe făcute odinioară timpului, mi-a amintit că fiecare întuneric poartă sămânța unei lumini ce doar așteaptă să fie descoperită. Ajuns în acest punct de reflecţie, sufletul meu pare să rezoneze cu simţirea unui personaj din filmul “Buried (2010)”.

Era un vis, mai presus de realitate, sau o realitate care îngroapă orice vis? Protagonistul îngropat de viu, descoperă o brichetă Zippo ascunsă în sicriu. La început, o folosește doar pentru a-și lumina spațiul claustrofobic și a-și aprinde țigările. Totuși, mai târziu, Paul observă o gravură pe brichetă, ce pare a fi o hartă, cu linii și simboluri criptice. Descoperirea îl umple de speranță, crezând că harta îl poate ajuta să găsească o cale de ieșire din sicriu. Paul petrece ore întregi descifrând harta, folosindu-și cunoștințele despre zonă și indiciile din jurul său. Începe să creadă că harta a fost plasată intenționat în sicriu pentru a-l ajuta să scape. Un semn divin. Descoperirea hărții îi oferă un sentiment de scop și speranță, motivându-l să continue lupta.

Punctul în care leadershipul se conturează este următorul: "Locul spre care îţi îndrepţi privirea poate deveni catalizatorul transformării unei viziuni care inspiră acţiune."

Aleph este starea în care te manifeşti ca şi călător în adâncurile existenţei, este primul tău pas către explorarea sinelui și spre înțelegerea manifestării divine în tine, într-un proces continuu de transformare și descoperire a puterii care te învãluie cu strãlucirea unei viziuni constructive. Modul în care observi ceea ce te inspiră dezvăluie viziunea ta asupra lumii, tot aşa cum privirea îndreptată spre stele îţi definește concepția despre univers.